nu mai stiu daca am dezvaluit aici micul meu "secret"; daca da, asta e!, trebuie sa ma repet ca sa-mi fac o "decolare" buna spre subiectul postului de azi, iar daca nu, beliti bine ochii ca acum e momentul sa-l fac public :))
ei bine, stimabila domnisoara Cristina Iuliana + Boboc (subsemnata, adica) activeaza de aproximativ 5 ani in doua ansambluri de muzica populara din minunatul si extraordinarul oras Calarasi :). unul se cheama "Brauletul Dunarii" din comuna Gradistea, jud. Calarasi (legatura?!? probabil intr-un viitor post :P) si cel de-al doilea "Baraganul", marele ansamblu al orasului, mandria locala si a Centrului Cultural Calarasi.
calitatea asta de dansator amator, m-a facut sa iau parte la cele mai frumoase (sau nu) evenimente locale, nationale si nu in ultimul rand internationale. numai anul acesta am fost la doua festivaluri internationale in Turcia si Bulgaria si urmeaza inca 3, Festivalul anual "Hora Mare" din Calarasi, unul in Muntenegru si inca unul in Turcia. nu ma plang, ca intr-o mare masura turneele astea internationale si nationale sunt rasplata muncii noastre de peste an si in felul asta ne ocupam si timpul liber de care dispunem din belshug, in lunga vacanta de vara.
dar lasand la o parte marea paranteza de mai sus, eu zic sa intram in miezul problemei.
ieri, fiind sarbatoare, Sf. Ilie, la "O" tara anume, oamenii fiind mai traditionalisti, s-a sarbatorit cu mai mult fast decat in alte parti. ansamblul "Brauletul Dunarii" a fost invitat sa sustina un spectacol in comuna Sarulesti din jud. Calarasi. trebuie sa recunoasc ca in viata mea nu am trecut pe acolo si in mod sigur nu voi mai trece niciodata. proportia romani - tzigani este muuult mai mare in favoarea tziganilor. credeam ca nu mai scapam vii in momentul in care am imbracat "straiele" lor pentru a prezenta pe scena un minunat dans tziganesc.
multimea mai mult decat ultra numeroasa, mai mai sa ne ia pe sus de fericire: "alo doamna, esti tziganca fa? si dansezi imnu' tziganilor?"... incredibil de minunata adresarea :)).... slava cerului am scapat vii dupa dans in urma imbratzisarilor extrem de chinuitoare datorita mirosului specific... nu sunt rasista, a nu se intelege gresit, doar ca oamenii astia chiar pareau dubiosi si am inceput sa intru la banuieli mari din momentul in care, fortza lor suprema, domnul bulibasha, a trebuit sa faca abuz de putere si sa desparta doi nemultumiti care s-au luat la hartza "ca di ce romanii are scaune si tziganii sta pa jos?!"... toate astea pareau rupte dintr-un alt film, alta viata... alta tzara (sau nu :|)
ca sa nu mai lungesc suspansul, ca vorba lunga e saracia omului, iata si minunatul dans tziganesc ultra apreciat de semenii nostri cu pigment mai inchis la culoare :)
p.s. scuzati "neclaritatea" filmuletzului, dar a fost filmat cu telefonul. iar eu? sunt a treia din stanga (cu costum rosu) sau a doua din dreapta, cum va e mai bine sa ma reperati. Vizionare placuta :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu