vineri, august 29, 2008

unde-i_romantismu'???

de 2 saptamani am descoperit cele mai "nenorocite" (p.s. am folosit ghilimele - > imi plac) telenovele, pe nemaipomenitul post Kanal D (traiasca ei turcaletzii ca tare destepti s-au mai nascut!). pur si simplu imi alunga plictiseala. ador sa vad cum Baranica o iubeste pe Havin si bineinteles cum dna Gumus da din maini si din picioare ca Mehmet sa o placa mai ales ca s-au casatorit fara sa se cunoasca...
... trecand peste acest mic intro plictisitor propun sa trec la subiect... ei bine, unde-i romantismu'? asta-i intrebarea mea??? de ce gasim relatia "perfecta" numai in filme??? de ce EL + EA = LOVE numai prin cablul de la UPC sau RDS????
acum ceva timp v-am povestit despre carnetzelul "magic" a lu' tata, in care isi impartasea gandurile "sensibile" unei domnisoare pe nume Alina (p.s. nu era mama). m-am gandit ca daca il redeschid tzac pac... gasesc raspunsurile intrebarilor de mai sus.... dar din pacate n-a functionat, din contra m-a "ajutat" sa fac o comparatie intre generatii....
... asa ca m-am apucat sa-l rasfoiesc. inca din prima pagina am inceput sa citesc ce scria tata : " 10 septembrie 1974..... este o noapte ploioasa de toamna. ne-am despartit doar de 2 ore si gandul meu e tot la tine. inca iti mai simt parfumul. [...] ne vedem doar de doua saptamani si inca nu am apucat sa-ti ating buzele rosiatice, inca nu am apucat sa te sarut. parca's pe spini"....... intr-adevar, induiosator, frumos asta daca plasam descrierea in toamna lu' '75..... pai daca stam bine sa ne gandim la 2008, apar spinii daca in primele 2 saptamani, cei doi nu au apucat INCA sa faca sex oral.... nici pomeneala de sarut... sexu'i baza...
tot in carnetzel scria: "nemaipomenita luna. a fost minunat sa o privim impreuna. ascult vinilul de la tine la pick-up-ul din camera de la strada. Maria Ciobanu are un glas minunat. acum este melodia INIMIOARA, INIMIOARA; ti-o dedic..."
hai sa facem o comparatie, daca iti face iubitul acum o dedicatie semnata Maria Ciobanu nu ii spui tu prietenei tale??: "fata ce demodat e asta, vai ce nashpa, auzi tu, maria ciobanu... ar trebui sa-i dau ultima melodie a lu' gutza. aia cu "tu romanca eu tzigan, tu cuminte eu golan". asta da melodie fata.. sa vina cu masina la mine in parcare si sa dea maxim fata.. meserie nu gluma.. sa moara toti vecinii de oftica"...
si apropo de masina... cati baieti din ziua de azi mai deschid portiera unei domnisoare??? stiu eu: NICIUNUL!!! ei nu stiu decat sa vina in parcare sau in fatza curtii (dupa caz). sa bage 3 claxoane TIIII TIIIIIIIIT (ca sa trezeasca toti vecinii si bineinteles sa inceapa toti cainii sa latre), o mai asteapta 2 minute mai baga un claxon si bineinteles cum apare, incepe sa-i faca o ditamai morala ca il asteapta Gigi la bere de o juma' de ora si din cauza ei a intarziat!!!
oricum.... orice as face si orice as zice.... deja traim in secolul vitezei. nici pomeneala de romatism. e mai ascuns decat papucu' de sub pat... pot sa stau eu si in limba si pe talpa piciorului stang sa tin 1454546584653 de farfurii din portelan de import sau de yena, ca tot nu se va schimba nimic....
are mamaia o vorba: "lasa mama toate la timpu' lor ca stai tu fara grija fiecare sac isi are peticu' lui";

mare dreptate mai are.....

miercuri, august 20, 2008

chilotii_de_celofan!!!

facand o usoara incursiune in trecut, am binevoit sa-mi amintesc de anumite momente mai "speciale" ale copilariei mele... dupa cum bine stiti, noi cei care ne-am nascut pana in anii '90 nu ne-am bucurat si nu am experimentat toate inventiile pentru micii sugari.... pacat.... DAAAAR! am avut si noi trairile noastre fie ele frumoase sau nu....
ei bine.. eu despre asta intentionez sa vorbesc acum....
.... cu ceva vreme in urma am avut un flashback , cu ajutorul mamei bineinteles, cu si despre copilaria mea... mi-a amintit cum am cazut cu damigeana la prima mea incercare de a face primii pasi, cum am luat prima cazatura in cap si nu in ultimul rand mi-a amintit cat de fericita era cand mi-a cumparat prima mea pereche de chiloti de celofan... doamne cu cata fericire povestea! (mda... nu m-a mintit ca i-am gasit intr-un sertar, erau pusi la pastrare cu gandul ca intr-o buna zi sigur vor mai fii folositi de cineva, ca vb aia nu stii ce vremuri ne asteapta)... si cum spuneam, chiloti de celofan.... da, eu, am avut asa ceva.... parca-i vad erau albastrii, dintr-un material dur si bineinteles scoteau un sunet rar intalnit in momentul in care ii atingeai, o frumusete...
pentru ca pe vremea aia nu exista pampers, si pentru ca era nevoie ca pantalonii sa fie si ei salvati intr-un anume fel, existau chilotii de celofan.... eu doar imi imaginam cat de "comod" era cand ii aveam pe mine... va dati seama ce sunete scoteau cand faceam 2-3 pasi....
... recunosc ca nu m-am nascut atat de inteligenta incat sa nu fac pe mine, dar eram usor emotiva si asta se simtea in pantaloni, oricum noroc cu mama ca a fost desteapta si a incercat sa-mi spele rusinea.
tocmai de aia as vea sa numesc acesti chiloti, "chilotii vietii mele" pentru ca au contribuit enorm la salvarea tuturor perechilor de pantaloni pe care ii aveam si implicit la educarea scaparilor mele fiziologice! :D

luni, august 18, 2008

unde_sunt?!?!

traiesc un cosmar... cu ochii deschisi, bineinteles! de ce spun asta? pai, pentru ca in ultima vreme ma bat tot felul de ganduri spre viitor, spre ceea ce m-ar putea astepta intr-o buna zi... nu stiu daca eu voi putea fii capabila sa-mi educ copii asa cum m-au educat ai mei pe mine.. nu stiu daca eu voi putea sa le explic ce e bine si ce e rau si bineinteles daca voi avea taria sa le interzic multitudinea de lucruri care sunt interzise de obicei "copiilor"...
poate ca va intrebati ce m-a apucat?! pai sa fiu mai explicita...
... de vreo 3-4 zile am in cap o scena "TRAGICA" pe care oricat as incerca, nu o pot scoate de acolo absolut de loc.... se face ca eu, ajunsa la varsta de 45 de ani, suuuper femeie de afaceri cu un sot minunat si cu 2 copii minunati ( sau pe care ii cred minunati - baiat si fata) sunt pusa in fata unei situatii de straight face ... si anume.. intr-o zi vine baiatul meu la mine impreuna cu un amic (au 20 de ani) si ce imi zice: " mama, trebuie sa-ti spun ceva important... el, este iubitul meu.. sunt gay si cat de curand ne vom casatorii"! ( cred ca primu' gand ar fii : "gata cristino, adio soacra mare! ia-ti gandu' ".. glumesc)... dumnezeule.... sfinte sisoie.. maica precista... toti sfintii!!!!! ce naiba ii raspund?!?! ii dau sau nu o palma peste ceafa? il trag sau nu de urechi??? asta e cosmaru'.... cat de open minded as fii??!?! cum i-as spune lu' taicasu'?? cum l-as impiedica pe taicasu' sa nu-l omoare sau cum as vrea sa-l omoare....
... pur si simplu nu stiu ce m-a apucat... nu stiu cine e de vina de ceea ce traiesc eu acum, dar sunt sigura ca cineva poarta aceasta vina ... poate ca sunt pustoaicele care vor sa se maturizeze mai devreme de data limita, cele de 13-14 ani care scriu disperate revistelor ca in sfarsit le-a iesit primul fir de par pubian, sau cele care se intreaba daca nu cumva pot ramane insarcinate ca au folosit pentru prima data un vibrator si bineinteles sa nu uitam de cele care traiesc o tragedie ca iubitul Costy (15 ani) le-a parasit pentru Mimi (16 ani) pentru simplu fapt ca ea stia meserie si nu se comparau cu ele care erau virgine...
... aici sunt!! undeva la mijloc.. intre ciocan si nicovala... intre prezent si viitor... intre ce este si ce va fii... ma sperie atata progres pe orice cale... ma sperie reactiile mele de matura... ma sperie viitorul!

trucuri_de_"fericire_totala"! (motive sa le incerci :)) )






pentru prima data dupa 2 luni am decis sa-mi cumpar o revista... probabil plictiseala acuta m-a condus spre acest gest... tampit. de ce il numesc tampit?!?! pentru simplul fapt ca revista era tampita, desi era una cu renume "COSMOPOLITAN"... un fel de cerc vicios....
ca orice cititor normal, ma asteptam sa gasesc articole atractive, interesante si bineinteles NORMALE... dar de unde?!?! :-?? am gasit numai cacanarii.. sa va dau doua exemple luate asa, la intamplare....
am deschis revista din intamplare la pagina 74... cand un titlu mare imi sare in ochi, citez : "NOT WANTED - cum sa scapi de perechea nepotrivita!".. aparent lipsit de stupiditate (int-adevar, sunt de acord), daaaaar iata cum ne scoate COSMO din aceasta mare incurcatura si gaseste niste "suuper" solutii:


  • nu-i raspunde la telefon si nici nu-l suna inapoi

  • amana la nesfarsit intalnirea cu el

  • intalniti-va numai in locuri publice

  • nu ma atinge... ma sparg ( :))))))) asta a spart norma)

  • prietena ta.... cu potential... cea care te scoate din orice incurcatura

de ce oare crede COSMO ca trebuie sa dam replicile astea de gradinita???.. oare nu e mai simplu sa-i spui: "bai baiete, imi pare rau.. nu mai insista ca nu ai nici o sanca" si punct ai terminat toata balaceala....


trecand peste acest prim articol stupid, ajung la altul pe care daca il citesti primesti tutulatura de "extraordinar de foarte bine informata" :))) : citez "DOAR O MANCARIME SAU...?" pentru moment nu mi-a trezit nici un interes, dar trebuie sa recunosc ca "mancarime" m-a convins sa citesc articolul pana la punct. existau 5 motive pentru aceasta "mancarime":



  1. te-ai ras sau te-ai epilat inghinal cu ceara in ultimele doua zile?

  2. ai avut parte recent de mai multe partide de sex cu iubitul?

  3. mancarimile sunt intense si au aparut secretii branzoase?

  4. in afara de mancarimi, ti-ai dat seama ca ai si o secretie galben-verzuie?

  5. ai avut mancarimi in zona inghinala.... si acum ai basici dureroase?

ce sa mai zic.... nu mai zic nimic... numai stupiditati... sa nu mai spun ca tot aceeasi revista ne arata ce este in trend! si anume colanti galbeni transparenti "asezonati" cu lenjerie intima neagra... =)))) las-o doamne iarta-ma de treaba.... [punct]


marți, august 12, 2008

talanie_acuta!

cine nu credea ca noi, romanii, suntem un popor cu foarte multe calitati, ei bine, o sa se convinga acum... ce-a mai evidenta si mai predominanta "calitate" este... TARANIA, care mai nou, se pare, este considerata BOALA DE LUX A ROMANULUI!!! intr-adevar, suntem niste tarani in toata puterea cuvantului, dar nu acei tarani de la tara care chiar muncesc sa-si castige existenta si transpira pentru a-si muncii pamantul, ci acei "tarani prin comportament" care au cele mai dese crize de isterie, care baga in traista ori de cate ori se duc la vreo nunta, botez sau inmormantare ca sa duca si la "ailalti" de acasa, cei care fura ceara din biserica pentru ca mai apoi sa o vanda sa scoata bani frumosi pe ea, cei care au blugi cu dunga + tricou cu "mike" si bineinteles nelipsitii pantofi cu varf ascutit, cei care au la mana stanga o unghie mare (de obicei la degetul mic) in permanenta murdara de clei pentru ca o folosesc pentru scarpinatul in ureche, cei care rad la o poza cu o femeie dezbracata pentru simplul fapt ca are sanii mai proeminent, cei care beau "tzuica" direct din bidonul de Ghidigeni...
... acei tarani care au un vocabular rar intalnit: "nalt", "anticapat", "lasa-ma fah dracu in pace" etc, taranii care chiar ii venereaza pe salam, florin peste, copilu de aur, cei care put a transpiratie cu parfum sau cei care merg pe strada cu telefonul dat pe loudspeaker si canta 50cent sau nelipsita manea... despre ei este vorba! de ce ne este rusine sa recunoastem "da, domne, ce plm, sunt taran, asa imi place mie sa fiu... asta e, ce sa fac?.... accepta-ma asa cum sunt!?!.. asa am eu chef sa mananc ciorba cu polonicu' direct din oala, care-i problema?!?"

nu cred ca m-ar deranja atat de mult, daca intr-adevar s-ar gasii vreo 2-3 care sa-si recunoasca "boala" si sa nu se mai creada "culi" sau "barosani de barosani"..... tot ce vreau sa spun e ca nu vreau sa par eu aia snoaba care, vai!, nu face nimic din cele mentionate mai sus, ca trebuie sa recunosc ca imi mai place si mie cate o manea, dar nu fac din asta o obisnuinta...
deja am devenit nepasatoare si automat indiferenta la tot ce se intampla in jurul meu, dar cand pleci cu ei o anumita perioada de timp, stai tot timpul in acelasi loc si inghiti dumicatu' in ghionturi ca-ti rasuna urechile numai a prostii, pur si simplu ajungi la capatul rabdarilor.
cu cat o sa ne dam seama ca tarania este "daunatoare" pentru viata noastra si nu trebuie sa devina o "calitate" universala cu atat mai bine, asta pentru ca viata noastra si a celor din jur va fii salvata...!