marți, decembrie 29, 2009

sfarsit de 2009

nu stiu daca e neaparat necesar sa fac o mica retrospectiva, in plan personal, al anului 2009, dar na! c-o fac.
una peste alta s-a dovedit a fi un an lenes in ceea ce ma priveste, n-am facut nimic altceva decat sa stau sa citesc, sa ma relaxez in vacante autohtone si nu numai, sa degust toate placerile verii (cele comestibile, bineinteles), sa mai fac o obsesie in plus (de parca cele pe care le aveam deja nu erau de ajuns), aaa! sa nu uitam si de noua dependenta... deja am devenit prieteni extrem de apropiati: Dl. Internet!!!.
ma bucur ca am reusit sa-mi descopar noi aptitudini si conceptii, dar si sa realizez ca ma duce capul excelent in foarte multe privinte creative :)
am realizat ca am cei mai minunati prieteni din lume, cu "ajutorul" carora am inteles ca certurile sunt maxim de constructive si de la care am imprumutat replici deja celebre: "ce tarusi coclit e asta!" sau "ce ranjet de taran cu telemea intre dinti!" ... multumiri lu' Riciu pentru astea
aducem multumiri anului 2009 si pentru implinirile materiale, care chiar daca nu primeaza pe scara personala ierarhica, au fost extrem de binevenite in multe situatii.
tot anul asta am reusit intr-un final sa nu mai rod pixuri/creioane/ gume de sters/ carioci/ markere/creioane colorate pentru ca mi s-a explicat clar, ca rosul lor face parte din riscurile aparitiei parodontozei (si ... la naiba! cine si-ar dori o parodontoza?!?!)
tot in acest an, am varsat prima lacrima, usor in coltul ochiului, cand mi s-a pus in fata, la singura Cafenea din "mirificul" meu oras, o CIOCOLATA CALDA ADEVARATA, nu apa clocita cu zahar cu "gust" de cacao si frisca in mot... Multumesc Simonei pentru trairea unei asemenea emotii!
colac peste pupaza :)... a fost un an simpatic! cluburi, evenimente the mission (multumiri lu' 2009 ca i-a marit salariu lu' tata pentru asta), invingerea cu brio a fricii de metrou (uite ce te impinge nevoia sa faci!... sa vedem poate in 2010, reusesc sa fac ceva si cu liftu'.. coming soon!!!!!) si multe alte chestii pe care acum nu mi le amintesc.
in final?!?! nu stiu. mi-e sila de polopoghia aia cu "la multi ani, sanatate si multi bani..." etc, pe care daca as scrie-o mi-as ura-o tot mie ca eu ce-mi mai citesc blogu' :)) gluma! :)) (sper!)
dar ca un final demn de mine si al spiritului meu latino (aici nu se incadreaza si Pepe) nu fac publica decat deviza personala a anului 2010: "Hai cu LICENTA! Doamne ajuta sa ma apuc sa incep s-o redactez!"
cam atat pentru moment... ne intalnim la anu' cu posturi noi si sper eu.. amuzante! :)

vineri, decembrie 18, 2009

trasatura de familie

nu e prima data cand o aud pe maicamea vorbind cu florile.
putin mai devreme, in incercarea mea de a ajunge la bucatarie sa beau un pahar cu apa, sa-mi potolesc setea provocata de biscuitii cu chimen, cei mai buni biscuiti din lume, apropo, aud o voce rastita in dormitorul mic.
ma uit la tata, era in canapea, in sufragerie, cazut in visare in timp ce vanghelie facea atmosfera pe realitatea.. frati nu am, surori nici atat, singura netaiata de pe lista, mama...
ma duc usurel spre usa si stau si ascult:
"fata... te rog eu, nu muri, doar nu esti prostuta sa faci asta... tocmai eu care te-am udat si am avut grija de tine.. merit sa te pierd?"
.....si dintr-o data trece la o stare emotionala mai ampla si incepe sa foloseasca un ton mai rastit: "auzi! ia vezi! ca ma enervezi, doar nu esti proasta sa mori. vezi ca te inlocuiesc cu Dracina (probabil alt soi de floare)... treaba ta! te-am avertizat! deci te inlocuiesc cu Dracina daca mori. sa nu zici ca nu ti-am zis, asa caaa, gandeste-te bine si vezi ce faci.. ori mori ori traiesti"... a terminat... m-a speriat monologu' ei.... cred ca a si scuipat floarea din vina tonului rastit, maine sigur moare ca a speriat-o saraca... dupa asta am vazut-o cum ii mangaia frunzele, cred ca era afectata pe bune.. asa ca am lasat-o si mi-am vazut de drum!
si iata cum in sfarsit am reusit sa raspund intrebarii "de unde ai atata imaginatie?".... s-a vazut... ce sa zic, e trasatura de familie! :)

joi, decembrie 17, 2009

multumirile de joi!

multumesc domnilor si doamnelor din metrou care put a transpiratie prin canadiana/ haina sau scurta de iarna la primele ore ale diminetii (probabil sunt pastratori si o au de iarna trecuta), multumesc celor care cred ca fac glume bune si isi testeaza rezistenta la fiecare statie tinand capu' afara pana se inchid usile de la metrou si rad ca tampitii, multumesc celui care se opune unui intreg grup de zeci de oameni care urca scarile, el dorind sa le coboare, derajandu-ne pe toti, multumesc celor disperati si fara rabdare care m-au pistosit azi incat mi-am lasat obrazul cu tot cu nas si mucozitati pe usa opusa celei pe care am intrat,a metroului, multumesc patronilor magazinelor de la coloane (din piata romana) care s-au gandit sa faca usa sa se deschida in exterior; pentru ca datorita unei asemenea idei reusite, azi am avut parte de 2 usi lipite de ochi, multumesc zapezii care "face glume", depunandu-se in gluga gecii mele, pe care eu din cauza frigului m-am gandit sa o folosesc pe post de adapost astfel trantindu-mi in cap un brat de zapada ce l-am simtit pana la glezne, multumesc "domnilor" culti care s-au hlizit ca eram atat de concentrata in privinta cartii pe care o citeam, incat m-am dezechilibrat considerabil la demararea brusca a metroului, multumesc cascavalului care s-a imputit in frigider lasandu-ma fara masa de pranz si nu in ultimul rand... multumesc tatalui meu care azi si-a depasit recordul personal la intarziere: 2h 39 min 7 secunde.
multumesc tuturor ca ati reusit sa ma enervati azi, maxim... foarte maxim... cel mai maxim!

miercuri, decembrie 16, 2009

TOP 4

doaaaamnelooor si doooomniloooor, de ceva vreme am o placere ce ma tine,numa o saptamana, ca vorba aceea am un auz sensibil.
despre ce e vorba?! in fiecare saptamana am un playlist format din 4 melodii mari si late care se repeta la nesfarsit :)... de data asta am hotarat sa le fac si publice ca deja sunt in a doua saptamana de ascultare constanta si nici urma de plictiseala... simt ca mai rezist inca pe atat :D... asa caaa, iata-le:

1)

2)

3)

4)

p.s. ordinea nu este aleatoare.. este fix cea din playlist. N-joy! :)

.... de Craciun!


azi e miercuri. ziua in care am seminar de engleza, dar peste care sar de vreo 3 saptamani incoace ca domnisoara profesoara de 76 de ani este anti - derdelus si vesnic gripata de porcina... asa ca stau in casa; anca e la serviciu, iar celelalte gagici ale grupului, Cris si Geo, s-au hotarat sa petreaca sarbatorile de anu' asta in indepartata America... asa ca altceva mai bun de facut, n-am! stau, ca o necivilizata, intr-o pozitie comoda si butonez masiv minunata telecomanda, fara a uita de messenger inainte de orice altceva. :)
toate ca toate, dar statu' asta nu duce la nimic bun pentru ca sunt bombardata pentru a 5-a oara cu acelasi gen de intrebari: "ce cadouri iei la ai tai anu' asta?"
nu stiu de ce, dar de fiecare data, ma buseste rasu'. oare mama s-ar simti mandra sa primeasca un cadou de la mine, cumparat tot cu banii ei? :))... cred ca nu... cu siguranta mi-ar raspunde, "de ce ai cheltuit banii inutil?", asta fara sa specifice cui ii apartineau initial.
oare tata s-ar arata incantat de darul de sub brad, pe care ar scrie numele lui fara sa faca mai intai exercitii de memorie sa-si aminteasca ziua cand si l-a cumparat?! bineinteles ca nu.
deci eu nu-mi mai pot atribui gesturi la care n-am contribuit financiar.
anu' trecut lucrurile stateau altfel, aveam salariu, pac pac si am putut sa fac cadouri pe masura banilor castigati.
anu' asta lucrurile stau cat se poate de uratel. statutul meu de mic intreprinzator inca nu mi-a adus nici un profit... mai astept inca putin si cu siguranta de Craciunul viitor voi avea resurse financiare proprii sa fac cadouri pentru fiecare membru al familiei, dar pana atunci... imi astept cadourile, fara sa intorc gestu' nimanui! :))... uuuu and it feels so good! :D

marți, decembrie 15, 2009

un pas mic pentru unul putin mai mare!

oficial, urasc zapada si orice fel de precipitatie care impiedica soarele sa isi faca aparitia. urasc vremea urata care ma indeamna sa fac lucruri care sunt departe de principiile mele, ce le credeam, pana nu demult, de neclintit.
decand cu zapada asta, m-am transformat intr-o maaare telenovelista.
recunosc, ma uitam la "dona barbara" doar nu e vina mea ca hormonilor mei le face placere sa-l priveasca pe santos luzardo, cand e calare.... pe situatie ,if you know what i mean :)), dar de aici pana la a descoperi cel mai penibi nume de telenovela ("fara sani nu exista paradis") credeam ca e cale lunga si batuta... se pare ca m-am inselat... toate astea se intampla ca ma complac sa duc o viata de "trantorita".
saptamana trecuta, imi amintesc ca aveam alte preferinte... iese sau nu base presedinte?! urmaream indeaproape orice fel de emisiune ce presupunea asemenea subiect... bun, a iesit, si din partea mea poate sa moara in chinuri, am hotarat sa nu ma mai intereseze politica, datorita lui. dar parca, abia acum realizez ca am facut o alegere proasta.
preferam sa ma uit la asta decat la "povestiri adevarate", ce-mi pune la dispozitie catralioane de tzoampe, gen alina plugaru, "bombele de la senzual"(azi le-am descoperit pentru prima data), blonda lu' Bote sau niste descraierate care se cracesc acum la televizor si care datorita faptului ca se alinta "iubita" intre ele, si-au pus nume de trupa "uby" si care vor sa cante, dar de iesit, nici nu incape in discutie, si care afirma ca ele-s naturale desi le curge masiv, tusu' si rimelu' si isi trec prin par unghiile false; si nu in ultimul rand, vad alte cacaturi, care slava cerului ma fac sa realizez ca altele sunt problemele vietii.
ii multumesc lu' Dumnezeu ca inca mai dispun de discernamant sa fac diferenta intre prost si bun si ca mama administreaza economic un frumos centru de copii abandonati, de la mine din oras, unde ma pot duce sa fac un lucru cu adevarat folositor. sa dau zecilor de copii o imbratisare pe care o cer cu cea mai mare sinceritate ori de cate ori, apare cate un adult la ei in camera...
asta da problema care ar trebui sa ne preocupe.. nu o pereche de cizme noi ca celelalte de anu' trecut nu mai sunt la moda sau sa ne luam lenjerie intima gen "craciunitza" pentru "uby",acum de craciun.
nu stiu ce mai am de zis... decat ca vreau sa ii dam o mana de ajutor Ioanei !!! :)

duminică, noiembrie 29, 2009

fara titlu!

iata ca am reusit sa trec cu brio si de luna noiembrie... sunt la a doua viata, exact ca pisicile :)....
la ultima intalnire, daca imi amintesc bine, eram extrem de extaziasmata si incantata de "indicatiile" domnului Atkins... atat de incantata incat mi-au pus capac cu "servicii all inclusive": o tensiune scazuta, o tripla lesinare, o lovire serioasa la ochiul drept, mai mai sa devin piratA si nu in ultimul rand, 5 zile de imobilizare la pat...
eh ce sa-i faci? nu's de condamnat, ca, practic, mi-am facut-o cu mana mea... astea's rezultatele de care se "bucura" oamenii devotati si care respecta prospectul pas cu pas...
dar ca si concluzie: niciodata, dar NICIODATA nu o sa ma mai lamentez de exterior, pentru ca mai presus de toate este sanatatea si am invatat ca atata vreme cat prezinti o imagine de frustrata celor din jur, desi poate ca nu este adevarata, ceilalti exact asa or sa te perceapa... lucru testat si restestat de n ori.... pacat ca a trebuit sa trec prin asta ca intr-un final sa trag concluziile astea intelepte!...
ma inclin

joi, noiembrie 05, 2009

START!

inca 30 de min si spun START! start noii mele prietenii cu dieta Atkins.
mi-am impus sa ma si tin de treaba, numai ca fiind reprezentanta de baza a femeilor retardate si nebune care vor rezultate si dupa primul minut de experienta, exista sanse mari sa devin oarecum, usor obsedata. asa ca as vrea sa imi cer scuze inca de pe acum daca cumva scap in urmatoarele posturi, ceva gen: "carnati prajiti", "omleta" sau "adio carbohidrati"... nah! fiecare experienta, cu sanse mari de traumatizare imi creeaza si repercusiuni. numai ca de data asta imi impun sa ma si tin tare pe pozitii ca sa le pot face fata! :)
stiiiiu ca e a 34657753-a cura de slabire experimentata!!! dar asta e! nu ma pot obisnui cu ideea ca asta imi e conformatia. inca mai tind sa cred ca am avut o stra stra straaa - bunica vedeta pe podium si de ce nu?! poate chiar "initiatoarea" stilului skinny! :))... (Doamne ajuta sa ma "arunc" in neamu' ei)
asa ca, va rog sa-mi tineti pumnii ca nu e gluma de data asta! adica, serios ca o fac in primul rand pentru MINE dar, si pentru minunata rochie de la zara si pentru jacheta scurta!!!!.... :)))

duminică, noiembrie 01, 2009

cenzurat sau... NU!

pe zi ce trece constat tot mai mult ca-s predestinata ratatilor de orice fel, oricand, oricum si oriunde. iata ca nici mediul virtual nu imi da prioritate sa traiesc intr-o atmosfera "intima" in care toata lumea "iubeste" pe toata lumea pentru ca nu ai ocazia sa vezi fata interlocutorului.
pentru ca pe mine ma amuza tot ce mi se intampla, in special ratatii frustrati care nu au avut parte de bonibon sau guma Turbo in copilarie, iata ca destinul face tot posibilul sa pot schimba "idei" in acest mediu virtual cu astfel de oameni. tin sa precizez ca sunt catusi de putin afectata de ceea ce s-a intamplat, din contra gasesc "dialogul" extrem de amuzant :))
ei bine, acum cateva seri, dat fiind ca ma plictiseam enorm, am facut imprudenta de a accepta un tanar "domn" in mica mea lista de messenger. acest "domn" fiind si "dumnealui" extrem de incantat de faptul ca a primit acceptul a inceput sa-mi vorbeasca extrem de urat! avea un lexic atat de bogat incat sintagmele si expresiile EXTREM de explicite pe care le folosea imi erau TOTAL necunoscute.
fiind extrem de amuzata de situatie am tinut sa o fac si publica. drept urmare, a doua zi la facultate am cerut consiliere bunei mele colege Pis in privinta reactiei pe care am avut-o sau ar fi trebuit sa o am in ceea ce-l priveste si brusc, concluziile nu au ezitat sa apara.
ea afladu-se intr-o perioada tumultoasa a vietii ei in care ignorarea nesimtirii umane si intinderea celuilalt obraz mizeriilor scrisurilor umane nu sunt solutii viabile de supravietuire, nici macar in jungla amazoniana de tip romanesc mi-a recomandat un mortal kombat direct, prin folosirea acelorasi arme ca pana la urma cui pe cui se scoate. asadar, domnul" in cauza ar fi trebuit sa primeasca replici gen "turna-ti-as smoala pe pancreas!" sau "fierbe-ti-as duodenul in suc gastric!".
m-am aratat usor contrariata de atitudine si am contestat-o chiar. parca cel mai destept ceda?! asa ca i-am zis ca i-am tinut piept vocabularului porcos prezentand o atitudine cat se poate de sfidatoare, gen:
a) "da, ai dreptate" cand imi spunea "distrugi fauna fa, ca ai mancat toti ursii de la zoo si flora ca te adapi in fiecare zi"
b) "oricand doresti" cand imi ura: "bea-mi-ai sperma grasa" :)
probabil ar fi trebuit sa-i spun ca pentru o friptura asortata din ciocanele de urs grizzly, aripioare de urs polar si maduva de combinatie genetica de urs, valoarea nutritiva ar putea depasi limita superioara, iar ca bautura mi-as recomanda un iaurt degresat sau o sana, nicidecum unul cu o vascozitate crescuta pentru ca sunt o persoana care se implica activ in combaterea riscurilor vasculare...
in concluzie, uneori sunt bineveniti astfel de clovni care nu fac nimic altceva decat sa-mi descreteasca fruntea de care se face vinovata scrierea minunatei mele licente. asa ca, multumesc pentru interventia din serile trecute! :)

miercuri, octombrie 28, 2009

manifest impotriva colantilor!!! :|

stiu!!! sunt extrem de puturoasa, cea mai puturoasa.... diva puturoasa a puturoaselor! o emblema as putea spune.
da, e grav! atat de grav incat trag de o carte pe care am inceput-o din anul II si care nici acum in anul III nu are sanse sa se apropie de paginile de final, dar cel mai bine se vede pe saracul bloguletz care pur si simplu nu are nici o vina. fac mea culpa si ii promit virtual ca n-am sa-l mai marginalizez "nevar evar"!!! :)
de ce "manifest impotriva colantilor!!!"??? simplu! cred ca am facut ulcior si interocolita de la atatia colanti care se muleaza pe cele mai dizgratioase fese/coapse/gambe din aglomerata capitala si umbla nestingheriti si lipsiti de cel mai mic BUN SIMT prin minunatele magistralale M3 si M2, mai precis de la Nae Grigorescu la piata Romana ca sa ma distruga pe mine nervos si sa imi acorede sansa sa umplu saci intregi de gunoi cu voma!
acesti colanti nu numai ca se muleaza, daaaar intra adanc si in locuri frontale pe care sincer nu ma intereseaza sa le "privesc", pun in evidenta aspectul "citric" al pielii shawormoase si kebabiste si nu in ultimul rand dau posibilitatea parului proaspat epilat cu 2 luni in urma sa iasa la iveala si sa respire aerul "fresi" de la metrou!!!!!!!!
sunt exasperata de situatie. ma uit in fata vad colati, stanga colanti, dreapta colanti, peste tot colanti.
stiu, suntem scavii modei. e cul sa porti ce e in trend, dar nu e mai normal sa-ti si stea bine??? eu stiu nu se poarta ce se poarta, ci se poarta ce ti se potriveste.
eh, imaginati-va ca domnisoarele "colantzate" nu erau nici pe departe unele pe care le prindea si le favoriza acest minunat obiect vestimentar.
sper ca in urmatoarele zile sa fiu scutita sa mai vad asa ceva si pentru prima data imi doresc nespus sa vina iarna ca sa fie nevoite sa se imbrace mai gros sa nu inghete......... !

luni, octombrie 05, 2009

inceput de octombrie!

si iata-ma la inceput de an 3! am venit aseara in bucuresti si deja simt ca ma sufoc in atata agitatie, fum, aglomeratie si oameni.
de obicei cand iau vacanta in iunie, toata vara am alergie la Bucuresti si chiar evit sa imi fac drum pana aici. prefer orasul meu, chiar daca e mic, e voinic :P... ma relaxez, face mami ceva bun de mancare, imi da tati bani de iesit oricand, face mamaitza placinta cu mere, ma plimb prin parc, beau o bere cu Georgica, termin 2-3 pungi de seminte si etc.
aici nu e chiar atat de relaxanta atmosfera. tre' sa fi pregatit fizic si psihic pentru toate socurile pe care fara sa vrei le ai zilnic. si spunand socuri, ma refer la agitatie, hoti, cantaretii si cersetorii din metrou si ratb sau aglomeratie. din fericire, deja sunt familiarizata cu ele, dar totusi ca sa rezist am flacoanele in geanta cu nutrilite sa imi intaresc imunitatea si nelipsitele vitamine ca toate socurile astea sunt destul de extenuante, iar eu nu mai sunt chiar asa de tinerica. :)
ei bine, inceputu' asta de an a adus si o schimbare de.... cartier. am lasat Drumul Taberei pentru Nicolae Grigorescu si nu am nici cel mai mic regret, poate doar ca s-au mai diminuat subiectele pentru blog ca acolo erau chiar "bogatie", dar nu e panica, cu siguranta gasesc si pe aici ceva.
asa ca urmeaza sa vedem cum se vede viata din partea asta a Bucurestiului si cam atat pentru moment ca tre' sa o tai la faculteishan ca pentru mine acum a inceput oficial :)

vineri, octombrie 02, 2009

abstractie!?

in fiecare ora, minut, secunda, mor milioane de oameni. asa, si? se pare ca pe nimeni nu intereseaza. unii mor de foame, altii mor in balti de sange, altii mor in bezna, altii mor in sclavie, dar nimeni de grija altuia...
lumea asta se duce naibii incet, dar sigur. e prea multa violenta, prea mult sex, prea multa manipulare, prea mult fum in atmosfera, prea multi tigani si arabi sinucigasi, prea multa prostitutie si droguri, prea multi disparuti, prea mult colesterol (asta de la mama o stiu), prea multe preturi explodeaza, chiar si cand se discuta de "reduceri", prea mult Basescu si prea multa coruptie. da, care-i treaba? pe nimeni nu intereseaza nimic... nimeni nu ia nici o atitudine incercand sa aduca o imbunatatire tarii asteia in care ne traim viata cu totii... credeam ca pot sa raman imuna la toate atitudinile sfidatoare din jurul meu, dar se pare ca m-am inselat.
de unde a plecat subiectu' postului meu??? de la faptu' ca 50% din prietenii mei au plecat in alte tari sa lucreze. de ce? ca traim intr-o tara de cacat in care alte lucruri primeaza, nici pe departe valorile umane. banu'! banu'! banu'!.... tuturor li se invart ochii ca la aparatele din casinouri cand aud cuvantul BANI!!!..
nu pricep!!! traim intr-un prezent in care nu mai ai prieteni, decat daca ai bani, nu mai ai curaj sa iti formezi viata sociala normala, decat daca ai bani, nu iti mai poti continua studiile, decat daca ai bani, si lista poate continua la nesfarsit. asta e lumea care ne inconjoara!
ma trezesc in fiecare dimineata ca am un "noroc" incredibil cu bormasinile, se pare ca ma urmaresc oriunde ma duc, ma spal imediat daca nu mi-e lene si daca am apa ca la Calarasi se mai opreste exact cand iti e lumea mai draga si imi traiesc viata fara sa ma gandesc la concentratia de euro, dolari sau lei din atmosfera. asta doar in cazul in care nenorocita de concentratie nu-mi intra pe nari. daaaar acest lucru deja s-a intamplat!
bun, asta nu inseamna ca o sa ma comport ca marea majoritate. raman aceeasi, cu aceleasi principii si aceeasi personalitate puternica, pe care, zic eu, nu o sa mi-o insult niciodata.
o sa-mi pastrez aceeasi atitudine cu privire la acest subiect.
si gata!!! deja e al doilea post, practic despre acelasi lucru. nu stiu cat de constructive sunt refularile mele pentru cei care citesc tampeniile mele de aici, dar macar scriindu-le ma simt eu mai usurata.
imi promit ca nu o mai vorbesc despre asta ca blogul asta are alta menire! :)

luni, septembrie 28, 2009

corvoada pe 4 roti... A seis!

pentru inceput o sa sa-mi sintetizez in cateva cuvinte proprii 21 de ani din viata ca sa pot trece de fapt la problema principala pe care simt nevoia sa o dezbat azi.
imi pare rau ca trebuie sa imi reiau activitatea "blogorista" cu subiectu' asta, dar se pare ca e cam singurul care ma urmareste de ceva vreme si ca altceva interesant de povestit nu prea mi s-a mai intamplat in ultima perioada de timp!
ei bine, eu, in mai toata copilaria mea nu am facut nimic altceva decat sa fiu o frustrata si o complexata din diverse motive pe care le-am mai scris pe aici. problema e ca nu ma deranja cum eram, problema era ca cei care aveau contact cu mine chiar ma priveau fix cu aceasi ochi cu care ma vedeam si eu.
ma rog, timpul a trecut, m-am maturizat destul cat sa-mi depasesc conditia si sa imi placa ce vad in oglinda si sa imi accept defectele ca vorba aia, nimeni nu e perfect.
am fost o eleva silitoare careia tot timpul i-a placut sa fie intr-o continua ascensiune si care acum s-a transformat intr-o studenta intr-un an terminal si dependenta de cofeina, la o facultate, zic eu, destul de buna. care a facut "imprudenta" de a se angaja la o firma ce i-a deschis mintea in privinta banilor si care a a ajutat-o sa inteleaga ca nu e deloc interesant sa ii chetuiesti inutil, avand in vedere cu cata truda si efort se castiga fiecare leut si nu in ultimul rand s-a transformat intr-o domnisoara mai independenta ca oricand, care are o stima extraodinara pentru parintii ei pentru ca sunt niste oameni respectabili care au stiut cum sa fie tot timpul in varf fara nici un ajutor colateral si pentru ca au stiut sa ii dea o educatie "independenta" de situatia lor materiala si ca absolut niciodata nu i-au dat mai mult decat a cerut, avand in vedere ca isi permiteau si inca isi permit destul ca sa faca asta.
ei bine, acesti parinti... de ceva vreme si-au permis sa isi mai achizitioneze inca o masina, care pentru mine inseamna o adunatura de fiare asezate intr-o ordine anume intr-un mod inteligent, un fel de lego, dar cu care din fericire iti rezolvi mai toate problemele in timp util. si pentru ca din pacate sunt cam singurul "copil" al familiei, pentru ca intr-adevar conjunctura a fost de asa natura, mi-a revenit mie "dreptul" sa o conduc ca saracu' tata nu poate sta in 2 in acelasi timp.
bun. unde vroiam sa ajung?:)
de cand sunt la "carma bolidului" dintr-o data cei care ma stiau din trecut o complexata si o frustrata si cu care am pierdut legatura atat de mult incat ajunsesem nici sa nu ne mai salutam, dintr-o data ma complimenteaza maxim: "wow, ce schimbare, esti mai frumoasa ca oricand, cand mergem la un suc sa mai vorbim si noi!" sau "ce transformare.... in bine" si cate si mai cate.
nu vad esenta! ori pentru ca sunt eu proasta, ori ca pur si simplu, nu vreau s-o vad. nu inteleg care e beneficiul?? e "funky" sa dai flash in trafic unei masini diferite aparute in oras sau sa saluti cu un claxon mai lung??? pur si simplu nu inteleg de ce e nevoie sa se schimbe atitudinea atat de drastic cand de fapt eu am fost din totdeauna la fel, numai ca niciodata nu mi-a placut sa arat asta.
eu una meditez la treaba asta de vreo 2-3 saptamani incoa si tot nu pot sa-mi dau seama, care e de fapt raspunsul..... dar stiu sigur ca e chiar trist! extrem de trist!

vineri, august 07, 2009

outside!

momentan eu si blogul meu intram in vacanta... maratonul distractiei e in plina desfasurare... see you soon! :)

marți, iulie 21, 2009

Tziganeala_Maxima!!!

nu mai stiu daca am dezvaluit aici micul meu "secret"; daca da, asta e!, trebuie sa ma repet ca sa-mi fac o "decolare" buna spre subiectul postului de azi, iar daca nu, beliti bine ochii ca acum e momentul sa-l fac public :))
ei bine, stimabila domnisoara Cristina Iuliana + Boboc (subsemnata, adica) activeaza de aproximativ 5 ani in doua ansambluri de muzica populara din minunatul si extraordinarul oras Calarasi :). unul se cheama "Brauletul Dunarii" din comuna Gradistea, jud. Calarasi (legatura?!? probabil intr-un viitor post :P) si cel de-al doilea "Baraganul", marele ansamblu al orasului, mandria locala si a Centrului Cultural Calarasi.
calitatea asta de dansator amator, m-a facut sa iau parte la cele mai frumoase (sau nu) evenimente locale, nationale si nu in ultimul rand internationale. numai anul acesta am fost la doua festivaluri internationale in Turcia si Bulgaria si urmeaza inca 3, Festivalul anual "Hora Mare" din Calarasi, unul in Muntenegru si inca unul in Turcia. nu ma plang, ca intr-o mare masura turneele astea internationale si nationale sunt rasplata muncii noastre de peste an si in felul asta ne ocupam si timpul liber de care dispunem din belshug, in lunga vacanta de vara.
dar lasand la o parte marea paranteza de mai sus, eu zic sa intram in miezul problemei.
ieri, fiind sarbatoare, Sf. Ilie, la "O" tara anume, oamenii fiind mai traditionalisti, s-a sarbatorit cu mai mult fast decat in alte parti. ansamblul "Brauletul Dunarii" a fost invitat sa sustina un spectacol in comuna Sarulesti din jud. Calarasi. trebuie sa recunoasc ca in viata mea nu am trecut pe acolo si in mod sigur nu voi mai trece niciodata. proportia romani - tzigani este muuult mai mare in favoarea tziganilor. credeam ca nu mai scapam vii in momentul in care am imbracat "straiele" lor pentru a prezenta pe scena un minunat dans tziganesc.
multimea mai mult decat ultra numeroasa, mai mai sa ne ia pe sus de fericire: "alo doamna, esti tziganca fa? si dansezi imnu' tziganilor?"... incredibil de minunata adresarea :)).... slava cerului am scapat vii dupa dans in urma imbratzisarilor extrem de chinuitoare datorita mirosului specific... nu sunt rasista, a nu se intelege gresit, doar ca oamenii astia chiar pareau dubiosi si am inceput sa intru la banuieli mari din momentul in care, fortza lor suprema, domnul bulibasha, a trebuit sa faca abuz de putere si sa desparta doi nemultumiti care s-au luat la hartza "ca di ce romanii are scaune si tziganii sta pa jos?!"... toate astea pareau rupte dintr-un alt film, alta viata... alta tzara (sau nu :|)
ca sa nu mai lungesc suspansul, ca vorba lunga e saracia omului, iata si minunatul dans tziganesc ultra apreciat de semenii nostri cu pigment mai inchis la culoare :)

p.s. scuzati "neclaritatea" filmuletzului, dar a fost filmat cu telefonul. iar eu? sunt a treia din stanga (cu costum rosu) sau a doua din dreapta, cum va e mai bine sa ma reperati. Vizionare placuta :)

video

joi, iulie 16, 2009

o_vara_incendiara!!!







inca de la terminarea sesiunii, adica undeva pe la inceputul lunii iunie, stiam ca voi avea o vara incendiara, dar nici pe departe nu ma gandeam ca va fi chiar ultramegaextra incendiara.
ieri am venit din Bulgaria, o alta minunata escapada din blocurile comuniste si mizerabile ale Calarasiului. am fost la Velingrad, un fel de Baile Herculane, dar bulgaresti, aproape de Sofia, cu cei mai minunati prieteni din lume :).. ne-am distrat teribil... atat de teribil incat eu care n-am gustat alcool decat de la Sfanta Impartasanie, incepusem sa ma atasez de cele mai criminale cocktail-uri din lume: "sex na plaja" (sex on the beach), erection (criminal asta :D), "green ceva" (asta ca nu stiam sa citim in bulgareste si nici barmanul dragutz nu stia prea bine nici o limba internationala)... concluzionand, eu zic sa nu mai bat campii scriind niste cuvinte, care mai mult ca sigur sunt de prisos, si sa trecem la fapte doveditoare: POZEEEEE!!!! :)

sâmbătă, iulie 11, 2009

LDN

in ultima vreme fac ce fac si ajung la acelasi subiect... "cum agatam baietii?"... adica deja incepe sa devina extra-ultra-mega stresanta treaba, daaar supravietuiesc!
oricum ar fi, constat ca e o arta la care nu ma pricep prea bine, dar nu asta e problema care "ma framanta" :)) ci doar modalitatea in care unele femei incearca sa se faca remarcate.
vorbeam zilele trecute cu o prietena despre asta si aparent, ideile ei promiteau pana in momentul in care a decis sa-mi dezvaluie cele doua reactii pe care le are in prezenta unui barbat (abia acum inteleg de ce toti o fac nebuna si nici nu ma mai mira ce idei are). bun! care sunt cele doua???
mi-a zis ca barbatu' nu trebuie bagat prea mult in seama ca si-o ia in cap si dupa aia e prea greu sa il aduci pe calea cea buna (n-am inteles ce a vrut sa zica cu asta, dar mergem mai departe) . asa ca, daca vreau sa-i atrag atentia in vre-un fel, trebuie sa ma uit la el fix si rautacios ca si cum as fi oricand gata sa ii sar la gat pentru ceva ce n-a facut, saaaaau sa cad in cealalta extrema, sa ii zic ca mi-e frig pana se dezbraca :))... amuzant si nici pe departe "genu' meu".
domne', nu inteleg de ce sunt femeile nebune si tampite cand vine vorba de asa ceva? de ce se gandesc ele prea mult la marele NIMIC din intreaga situatie? :)... hmmm cred ca exista si raspuns (tot prietena mea mi l-a dezvaluit!). pentru ca femeile sunt fiintele perfectioniste, care cantaresc de 7456475 de ori pestele inainte sa-l pescuiasca din balta.
dar oare barbatii nu's deloc atenti la nici un detaliu?? mare mi-ar fi mirarea sa aud ca nu.
ca si o parere personala aruncata asupra situatiei, as spune ca nu exista reguli si teorii legate de "combinare" :), e vorba mai degraba de chimie,"te-am vazut,mi-ai placut, ce ramane de facut?"... exact asa. daca e sa fie bine, daca nu,iarasi bine ca pana la urma urmei fiecare sac isi are peticu' lui!
p.s. pentru domnisoarele care si-au gasit deja jumatate si deja au ceva in minte... exista o minunatie de site plin de stil si personalitate: http://fashion.singaporebrides.com/
subsemnata a facut o pasiune pentru el. N-JOY!

miercuri, iulie 08, 2009

cilgin_eyveler









deci da... m-am intors din Turcia... ieri... pentru a 3-a oara m-am lasat impresionata de celebrul sacaz turcesc ...
niciodata n-a fost atat de minunat, niciodata nu m-am simtit mai bine ca anu' asta... mare, munte, soare, turci frumosi trecuti pe lista ca si cuceriri otomane, prieteni "strainezi" tavaliti prin categoria "socializare", inimi frante (eu lor :)) ), cadouri primite, costume care mai de care mai colorate si nu in ultimul rand mandria de a fi roman... asta a fost Turcia de anu' asta!!!
nu am prea multe pareri de impartasit ca nu's la prima vizita in Turcia, deja sunt veterana, e si normal din moment ce e declarata tara mea de suflet, dar pentru a va convinge de cat este de frumoasa Turcia asiatica si a va arata minunata mea incursiune prin lumea diferita a Zonguldakului, iete niste poze :)

luni, iunie 29, 2009

You are my high!!!

video

am facut o pasiune pentru melodia si clipul asta si tocmai de aceea m-am gandit sa fac un share. N-joy!!! :)

sâmbătă, iunie 27, 2009

"de ce DA?" vs "de ce NU?"

traim intr-o lume trista... asta am observat in ultima vreme... merg pe strada si rar mai vad zambete, rar vad copii carora sa le placa sa infulece o punga de pufuleti sau oameni cu fetze senine care sa transmita voiosie si bucurie.
de ce??pentru ca nu mai exista prea multe lucruri care sa ne faca fericiti. am pierdut antrenamentul in a zambi. totul mi se pare gri, trist, parca toti oamenii sunt incarcati cu probleme care mai de care mai importate sau nu si se lasa influentati de orice dificultate pe care o intalnesc in drum.
prima data cand am decis sa incep sa scriu pe un blog, n-am avut decat un singur motiv care ulterior am descoperit ca a devenit descrierea principala a blogului: "resursa de fun", sa fiu "resursa de fun". am vrut ca prin toate intamplarile mele cotidiene, atat cele amuzante cat si cele triste, sa smulg, celor care citesc ce scriu, un mic zambet.... am ales sa prezint intamplarile asa cum le vad si cum le-as povesti daca am fi purtat un dialog direct, ca fiind amuzante :)
marturisesc ca tot timpul am primit comentarii sau "pareri destepte", cum imi place sa le spun in prezent, care aparent pareau dezarmante, si care nu vroiau decat sa-mi demoleze obiectivul.. sa incetez sa ii mai fac pe oameni sa zambeasca, dar n-au reusit! pentru ca am inteles ca aceste "pareri destepte" erau spuse tot de oameni tristi care deja nu se mai puteau lasa sensibilizati de nici o glumitza nevinovata.
asa ca am continuat sa scriu, chiar daca nu am avut tot timpul subiecte atractive si amuzante, n-am incetat!!!. o faceam chiar si pentru mine, sa ma descarc si sa-mi umplu timpul cu o activitate "solicitanta"...
azi am ajuns la postul cu numarul 52, care reprezinta o munca extrem de placuta. vreau astfel sa impartasesc cu voi sentimentul de mandrie ca am putut sa fac fata tuturor rautatilor si tuturor bucuriilor produse de acest blog insignifiant.
va multumesc pentru toate "parerile destepte" pe care mi le-ati impartasit si care m-au ajutat sa cred ca.... nu scriu degeaba si ca provoc zambete, fie ele si sensibile!!! :*

powered_by_Martaloaca!

fiind prima sambata din sezonul estival pe care o petrec in mirobolanta metropola Calarasi, am decis sa umplu timpul liber pe care il am si sa ma duc la repetitia din fiecare sambata dimineatza. (repetitie??? da da, nu cred ca am zis vreo data ca pe langa "cea mai buna scriitoare de tampenii pe un blog" sunt si "cea mai buna dansatoare de dansuri dansante" din sud-estul Romaniei... ce sa mai, un artist desavarsit! :)... lasand gluma la o parte, activez de vreo 5 ani intr-un ansamblu de muzica populara. fac asta in primul rand din placere si nu in ultimul rand de dragul prietenilor si colegilor mei din grup care sunt mai mult decat minunati)
de ce sa vorbesc despre asa ceva? repetitie? ansamblu? pastrarea traditiei?... pai n-am sa fac asta. am decis sa promovez aici cea mai seniL/Na persoana din "staff"!!!
Doamneeeeeloooooor si Dooooomnilooooor today's subject iiiiis MAAAAARTALOAAACAAA - doamna care clipeste la fiecare sutime de secunda cand vorbeste, care mesteca guma in varful incisivilor, care nu se deslipeste niciodata de bluzele stramte ca sa ne bucure cu "supletea" de care da dovada, careia ii ies degetele jumate din sandale si ii atarna afara, cea care are tanga cu turu' inalt (nu stiu cum te simti in ei, dar STIU cum arata :|) si nu in ultimul rand cea care n-are nici o bluza fara crapatura in fatza, decolteu bineinteles.
poate ca nu scriam despre ea daca azi nu reusea sa ma enerveze mai rau de cat o face de obicei.
hai sa zicem ca am facut abstractie de faptu' ca si-a bagat in traista cele mai frumoase piersici pe care NOI le primisem si ca s-a gandit sa ni le lase pe cele mai stricate si cele mai coflecite, sa zicem ca am facut abstractie ca mereu ne stinge luminile si ca tot timpul raman cu pantalonii in vine ca nu apuc nici sa ma imbrac.
bineinteles am facut abstractie ca mereu isi haltacaie tzatzle gelatinoase si batrane de 42 dde ani in fatza domnilor din orchestra si ca tot timpul se hlizeste cand unul din ei o atinge din "greseala" ca s-a impiedicat de trepte sau de piciorul tzambalului.... bun facem abstractie de toate astea, daaar nu pot sa raman imuna la un lucru... cum mama dracuLui isi permite ea sa faca scenarii legate de "transpiratia mea" /:)... ca ce ma plang atat ca am transpirat dansand??? ca daca transpiram altfel, cu ajutorul altcuiva nu mai miorlaiam atat... si daca transpiram asa, imi ridicam repede pantalonii daca venea mama, fie ca eram pe intuneric fie ca nu (asta ca iar era pregatita sa stinga luminile inainte sa apuc sa ma imbrac)!! dar sa ii multumesc ca nu detaliaza ca totusi nu am varsta necesara sa aflu eu toate lucrurile astea :))...

tocmai de la "dumneaei" nu primeam eu educatie :))... asta mai lipsea... fereasca Dumnezeu!

vineri, iunie 26, 2009

"cosurile"_NU_MOR_niciodata

pentru a-mi intensifica sentimentul de vinovatie (sau nu) ca n-am mai pastrat oarecum nici o legatura cu "trecutu'", ieri m-am conversat, virtual bineinteles (ca tangibila nu pot deveni), cu o fosta colega si prietena foarte buna din liceu. "buna! care e treaba? ai schimbat tabara? n-ai mai dat si tu nici un semn..." cam asa a inceput conversatia, despre una, despre alta... pana a hotarat sa ma intrebe "CE FACI?"... si asta a fost momentul 0 al conversatiei noastre, atunci a izbucnit vulcanic frustrata din mine. "cum ce fac? ma lupt cu cosurile!!!! sunt plina!!! misuna hormonii prin mine mai rau ca ramele prin balegar. tu crezi ca mie imi convine? cum poti sa ma intrebi asa ceva?? "ce faci?" asta e intrebare?! mori!!!"... m-am calmat imediat dupa elementu' sugestiv "mori!" si am dat-o-n amintiri placute si comune.
ma intreb de ce si la 21 de ani trebuie sa trec iar prin acelasi lucru ca la 16? o fi alta etapa? "pubertate matura" sau cum naiba s-o numi! am incercat tot felul de prostii de fatza, medicamente, creme, geluri de curatzare... etc!!!
daca mai are cineva alte sugestii, sunt gata sa le experimentez imediat!!! heeeelp!

miercuri, iunie 24, 2009

"retardeishan"_personalizat!

ei bine... uite ca a venit si vacanta si se pare ca blogul meu e cel mai fericit! :)) in sfarsit am timp sa scriu "in disperare" despre cat de "minunat" e sa stau in casa si sa sterg prafu' de 4 ori pe zi ca ma plictisesc, despre cat de mult ma "culturalizez" ca vecinu' Bobarnac da petreceri maneliste sau sa scriu despre vecina dna Zaharia care abia isi taraste picioru', dar care are mereu pretext, cate o factura sa-mi inmaneze, doar ca sa vada daca am mai facut sau nu imbunatatiri prin casa :)
dar azi n-am sa detaliez nimic din activitatile mele cotidiene. azi vreau sa ma fac de ras :)))) simt nevoia.
pt prima data plictiseala m-a impins sa fac un lucru bun: curatenie. si ce am gasit??? :)))) niste agende si 1 jurnal din adolescentza/copilaria mea tumultoasa.
si pentru ca niciodata nu mi-a placut sa-mi ascund originile proaste si ca tot timpul m-am mandrit ca am reusit sa-mi depasesc conditia de "creatoare" de cele mai proaste compuneri din lume, iata ca a venit momentu' sa fac publice prostia mea si lipsa de imaginatie din clasa a 4-a, evident.
asa caaaa: citez:
la categoria "cartea cel mai bun prieten" scriam: " de ce este cartea cel mai bun prieten? pentru ca ea ne aduce pe calea cea buna, adica ne invata sa scriem si sa citim. cartea este un bun prieten al oricarui elev. cartea are cele mai importante lucruri pe care le poate avea o carte, adica ne invata cele mai importante lucruri. cartea este cel mai sfant lucru pentru mine"....
next
la categoria "sa respiram aerul proaspat al padurilor" PROASTA Cristina scria in clasa a 4-a: "multi oameni nu stiu sa protejeze padurile si de aceea padurile nu mai sunt atat de frumoase. oamenii arunca deseuri in pamant si in apa si de aceea nu mai cresc copacii. pentru ca padurea sa fie iarasi ca inainte nu mai trebuie sa aruncam tot felul de gunoaie prin ea ci sa le adunam pentru a respira iarasi aerul proaspat al padurilor" [doooamne scriu si rad :)))... unde era logica Cristinooo?? :))]
si ultima, dar cea mai tare, categoria "suntem colegi si buni prieteni!!!"... citez:" colegii sunt cei pe care ii avem la scoala si cu care trebuie sa ne intelegem foarte bine ca si cum am fi frati. prietenii sunt cei pe care ii avem in afara scolii si cu care trebuie sa ne intelegem la fel de bine cum ne intelegem cu colegii de la scoala. noi copiii care suntem la scoala si avem si colegi si avem si prieteni trebuie sa ne intelegem ca fratii. cu fetele de la mine din clasa ma inteleg foarte bine, sunt cele mai bune prietene, nu ne certam aproape niciodata. le iubesc ca si cum ar fi surorile mele"

deci... ce am fost si ce am ajuns!!! :))))).. o bulina alba pentru "DEVENIRE"
n-am nici cea mai mica jena in a recunoaste ca n-am excelat niciodata in copilarie la capitolu' imaginatie, dar se pare ca asta s-a schimbat pe parcurs. aveam cele mai proaste compuneri la dirigentie, dar aveam prin ele ceva special, ii faceam pe toti sa rada :)... se pare ca mi-am pastrat calitatea asta pana in prezent, inca mai sunt "resursa de fun" ce naiba! :)

luni, iunie 01, 2009

remember_old_times!!!

ziua copilului!!!
asta este un moment propice sa reiau povestea veche a copilariei mele. sa-mi amintesc toate boacanele si toate lucrurile bune pe care le faceam sub atenta indrumare a mamaitei... cum ma trimitea la gradinitza in fiecare dimineatza si imi prepara mancarea mea preferata, biscuiti cu branza si magiun de struguri, cum ma astepta in poarta cand ma intorceam si avea grija sa ma intrebe "ce ai facut mamaito azi la gradinita?!", cum nu ma lasa niciodata fara gustarea de dupa amiaza, paine de casa udata cu apa si zahar, cum ma ajuta sa ma spal de vaselina dupa ce varul meu ma punea sa mananc bile de rulment de la roata de bicicleta, spunandu-mi ca's bomboane sau cum lasa orice treaba din curte si venea sa ma ajute sa-mi inving teama de avion de prafuri si elicopter... de toate astea si multe alte lucruri, imi amintesc azi cu drag.
ce daca in curand o sa am un 2 care o sa poarte in spate un 1, varsta nu o sa ma impiedice niciodata sa rememorez toate momentele placute ale copilariei mele.
la multi ani mie pentru ca inca mai sunt un copil! :)

joi, mai 21, 2009

obsesii_obsedante!


o sa trec peste incipitul plictisitor referitor la cum se scrie oBsesie, nu de alta dar chiar ar fii enervant sa povestesc cum o colega de liceu undeva in clasa a 12-a se tot contrazicea ca se scrie cu P -> adica oPsesie... stiu! este amuzant, dar altul este subiectul aici..... :)

nu stiu daca am vrobit vre-o data despre obsesiile mele... nici nu stiu daca am...ma rog, e 12:58 AM si contemplez adanc asupra situatiei in timp ce fac si o pauza din invatarea aprofundata a logisticii. revenim la subiect... am obsesii, una pe saptamana de fapt.

de ceva vreme mi-am propus sa pun 1 singura melodie sa troneze si sa se repete in playlist. saptamana asta : CeU - Lenda.

este cevaaaaa.... deosebit cu melodia asta; ma binedispune, ma intristeaza, ma relaxeaza... exista in ea un mix de sentimente uneori greu de deslusit...ma rog, in concluzie saptamana asta, azi, maine - este obsesia mea!

nu stiu care e treaba cu ce am zis eu aici, dar nu mai altceva de zis... ma bag IAR la logistica! :)

joi, mai 14, 2009

friends forever??

cat de repede se naste o prietenie? cat de repede moare una??.... sunt intrebari pe care niciodata nu ni le punem cand cunoastem un om care e posibil (sau nu) sa ne devina apropiat...prietenia pleaca de la lucruri simple: impartitul aceleiasi banci in generala, frecventarea acelorasi baruri si baluri in liceu, aceeasi facultate, aceleasi obiceiuri, aceleasi placeri....ei bine, lucrurile astea simple, intotdeauna se transforma in unele complicate,de pilda, relatiile se racesc, exista o "aceeasi" fata, apare alt "prieten nou" sau sunt schimbari pe plan sentimental...
de unde stim cine ne e prieten? clar nu exista anumite standarde sau teste pe care cineva trebuie sa le treaca cu brio sa ii punem "eticheta" de prieten.... prieten poate fii si cel care te-a ajutat 1 data, dar a facut-o din suflet. prieten poate fi cel care e mereu dispus sa te asculte chiar daca zici numai tampenii... nu cred ca exista anumite perioade in care sa zici: "da frate, e vremea potrivita sa-mi fac un prieten"... prietenul il ai pe viata.... asta e clar... din pacate pentru unii este greu sa-i pastreze!
in ceea ce ma priveste, am simtit nevoia sa imi exprim o parte din sentimente si in acest mod. am constatat ca am o multime, dar o multime de prieteni ADEVARATI: Ioana, Riciu, Anca, Geo, Cris, Georgica, Stirbu si lista continuaaaaa cu inca n! nume :)... slava cerului ca avem de o gramada de ani multe lucruri in comun si ne pastram legaturile mai mult decat foarte stranse.
inca o data, va multumesc pentru tot, dragii mei!!! :)

marți, mai 12, 2009

bshcbshu!

iata ca dupa o absenta destul de mare, degetele mele au simtit nevoia sa simta iar tastele laptopului pentru a-si atinge scopul: o noua postare pe minunatul si demult uitatul meu blog!!!... de ce asa o mare pauza?
ei bine, nici macar eu nu stiu de ce!?... ca lipsa de imaginatie/subiecte/placere de a detalia fiecare fragment din viata mea insipida si total plictisitoare, n-am dus...numai ca, in ultima vreme m-am transformat in cel mai comod om in viata, cred! :)
mi-e mai la indemana sa stau, sa citesc sau sa vorbesc cu colegele mele de apartament despre cat de multa violenta exista in "permanentu' " vecinei de la apartamentu' 11 care este mereu, dar mereu anti - dush!!! (dar despre asta intr-o posibila postare viitoare!!!)
asa caaa... de azi, imi promit solemn ca o sa-mi reiau vechile obiceiuri si am sa relatez aici fiecare secunda petrecuta in ispititoarea noastra capitala!!!
be right back...!

luni, aprilie 06, 2009

s'am_ajuns_de_unde_am_plecat!

acelasi sentiment, aceasi traire.... acelasi gol! aparent, vorbe de frustrata, nici pe departe!!! pur si simplu acelasi lucru tipic mie, aceeasi umbra proasta care-mi urmeaza pasii peste tot!
nu stiu de ce consider "necesar" sa scriu asta aici... e mai mult decat inutil! numa ca momentan e o modalitate de a scapa de aceasta singuratate prosteasca... o sa supravietuiesc :) !!!