miercuri, decembrie 17, 2008

Emotiile. Cum ne putem elibera de manie, gelozie si teama - Osho!


"Oamenii cred ca stiu ce este iubirea. In realitate, nu stiu. Din aceasta neintelegere se naste gelozia. Prin "iubire", oamenii inteleg un fel de monopol, o forma de posesivitate, fara sa inteleaga una din cele mai simple realitati ale vietii: in clipa in care posezi o fiinta, ai ucis-o.

"Viata nu poate fi posedata. Nimeni nu poate tine viata intr-un pumn inclestat. Daca vrei sa te bucuri de ea, trebuie sa iti tii palmele deschise."

"Dupa ce iubirea se aprinde cu adevarat, gelozia si posesivitatea dispar pur si simplu. Veti fi surprinsi sa constatati ca au disparut, la fel ca atunci cand aprinzi o lumanare si te intrebi unde a disparut intunericul din camera. Intunericul nu poate fi gasit cu ajutorul luminii pentru ca dispare pur si simplu. El nu era altceva decat absenta luminii. La fel, gelozia este absenta iubirii."

duminică, decembrie 14, 2008

un_pic_din_PIC!

in sfarsit, pot declara ca se poate, ca exista mari sanse, ca noi cei din micul si stersul de pe harta oras, sa incepem sa ne cizelam obiceiurile si instinctele...
lumini multicolore, multe hectare, sens giratoriu in mijlocul unei soseli de legatura destul de importante, o multime de locuri de parcare....
da!, asa incep descrierea primului centru comercial (hypermarket) din orasul meu....."PIC"...
nu credeam ca o sa ajung sa vad asa ceva in orasul meu... fascinant, sincer! cafenele "fitzoase", magazin special pentru accesorii scumpe, firme importante, produse de toate tipurile pentru toata buzunarele.... scandalos de placut!
ei bine, nu pot spune ca si "con-orasenii" mei sunt la fel de atrasi de idee, din moment ce intra cu cosul gol si ies cu el la fel de gol pentru ca e mai placut sa mananci printre raioane si sa lasi resturile pe acolo decat sa ajungi la casa si sa platesti ca un cumparator educat ce esti, e mai placut sa iei pizza facuta special in hypermarket si sa mananci ca porcu, incat sa ajungi sa-ti intinzi frimiturile pe inca 6 mese pe langa a ta...
greu......! greu, dar cu o gandire pozitiva sunt convinsa ca o sa ne "dezbaram" toate de apucaturile noastre "tzaraniste"....
.... oricum ar fii, deja incepe sa devina o placere sa ajung acasa... :)

diferente...!

o sa pornesc de la un vechi prototip... ea mai mare, el mai mic... si viceversa....
ce sanse de continuitate are o asemenea relatie? cat de repede se "naste"? cat de repede moare?... sa existe, e foarte simplu!... cred ca e vorba nai mult de chimie sau pur si simplu interes... de ce duce lipsa unul, are de oferit celalalt...
sa ai o relatie cu cineva mai tanar, in nici un caz nu e de condamnat, in nici un caz hilar, sau mai stiu ce alte instincte mai poate trezi o astfel de apropiere..... nici vorba, important e sa nu-ti calculezi absolut toate miscarile pe o perioada lunga de timp... nu inteleg oamenii care au o mare placere de as anticipa gandurile, reactile sau miscarile... nu inteleg de ce nu se pot bucura de moment, de placere... de clipa??? de ce se gandesc mereu la celebrul aspect, "ce zice lumea?"...
ce conteaza ce zice lumea, daca tu il placi si el te place... ce daca esti mai mare ca el.. ce daca el e mai mic ca tine... ce daca exista diferente... asta nu conteaza!... e important ce simti, ce vrei si cat de intens vrei sa traiesti clipele petrecute impreuna... in mod sigur nu o sa dureze pana la capat... fiind o femeie matura si cu alte viziuni si perspective, la un moment dat ai sa simti toate diferentele, dar pana atunci toata euforia va fii trecuta de foarte multa vreme....
o relatie "diferita" e o relatie care te poate face sa reinvii si sa revii... nu te bloca in trecut, in "ce bine era, atunci cand"... bucura-te de ceea ce ai in prezent, nu lasa sa scape... intotdeauna e mai bine sa regreti ceea ce ai facut decat ceea ce nu ai apucat sa faci...!

pentru C.

sâmbătă, noiembrie 08, 2008

ce vrem de fapt?!?!

e usor sa vorbim unii despre altii, dar oare chiar ne cunoastem atat de mult pe cat credem ca ne cunoastem???
femeia: e exact ca examenele de la facultate (statistica de exemplu), ai senzatia ca stii totul, dar de fapt nu stii nimic! ea e fiinta aia minunata, sensibila si delicata pe care nici Dumnezeu nu o intelege!
barbatul: e mai mult ca simplu: papa, pipi, caca si nani; bine si sex, dar dupa 14 ani (asta e varsta propice sa se "transforme" in barbatel)... la 18 il reprezinta alcoolu', la 20 femei + alcool + lamborghini si la 40 nelipsitul Rolex.
ei bine, sunt o multitudine de lucruri carora, noi femeile, le dam cu totul si cu totul alt sens decat barbatii. noi percepem lucrurile simple ca fiind minunate, pe cand ei.... le vad total plictisitoare!
sunt atat de multe expresii si atat de multe gesturi pe care le percepem diferit, unii fata de altii... probabil si din cauza asta avem definitii total opuse despre ce inseamna viata de cuplu.
cand el vrea sa viseze, ea de fapt se afla in sindromul pre-menstrual
cand el isi doreste ca iubita sa se imbete cu el, ea ii raspunde rautacios printre dinti: " stii bine ca urasc alcoolul"
cand el are momentele lui de rasfat si vrea sa fie alintat ca un copil, ea pur si simplu, exact atunci il vrea dur
cand el vrea sex, urgent, pe casa scarii, pe usa de la intrare, ea mai mult ca sigur viseaza la lumanarele parfumante si petale de trandafiri rosii pe o lenjerie de matase alba
cand el vrea pur si simplu sa fie singur si sa nu fie absolut deloc deranjat, exact atunci ea se gaseste sa-i spuna ultimile barfe
cand el propune sa faca o escapada la mare la 1 noaptea, ea cu siguranta o sa-i puna mii de intrebari: "unde dormim?" "mergem asa... fara sa am slipul la mine?" "o sa stam mult?" "vrei tu neaparat la ora asta?"
cand vrea sa o ia cu el in sexshop, ea mai mult ca sigur ar prefera mallu' sa se uite dupa pantofi si haine
sau cand simte nevoia sa i se spuna ca el e cel mai important, ea nu renunta la a se considera ca e centrul universului......

.... asadar... orice am face niciodata nu o sa fim multumiti si implicit satisfacuti de ceea ce avem langa... nu stim ce vrem de fapt!... si asta cred ca se potriveste celor care au ajuns la o varsta destul de inaintata si nu au avut o relatie lunga si nu au trait toate bucuriile unei relatii de lunga durata... ei sunt cei ce cauta nod in papura, ei sunt cei care sunt in permanenta nemultumiti de ceea ce au si nu in ultimul rand ei sunt cei mai indecisi....
e adevarat, polii opusi se atrag, dar foarte rar sunt in concordanta...
multe relatii se bazeaza pe respect, incredere si intelegere, dar oare stiu amandoi ce-si doreste fiecare???
nu stim ce vrem de fapt... ea vrea sa fie iubita si el vrea bere + meci cu baietii....
un lucru e clar pentru o viata de EL+ EA = LOVE nu exista absolut nici un manual de instructiuni, retete anume sau mii de sfaturi, pur si simplu se intampla ca asa trebuie sa se intample... si de foarte multe ori e bine.... e minunat! :)

vineri, noiembrie 07, 2008

stii deja... esti unic!

"Auzisem ca, pe tot parcursul vietii, o persoana obisnuita isi foloseste doar 10%, sau mai putin, din potentialul sau. Se estimeaza ca Albert Einstein, unul dintre geniile secolului al XX-lea, si-a folosit doar 15% din potentialul sau.Studiile efectuate la Universitatea Stanford asupra neocortexului - "creierul care gandeste" al fiintei umane - au demonstrat ca o persoana obisnuita foloseste aproximativ 2% din capacitatile sale mentale.Acest subiect e fascinant. Care era potentialul unei persoane obisnuite? Care e adevaratul nostru potential? Cum am putea scoate mai mult din noi? Poate incercam sa descoparim combinatia unui cifru, fara a avea numerele exacte. (...)... sa stiti ca, in intreaga istorie a neamului omenesc, nu a existat vreodata - si nici nu va exista - cineva asemanator voua. Probabilitatea sa se nasca o alta persoana care sa posede combinatia unica a trasaturilor si caracteristicilor voastre, este mai mare decat 50 de miliarde la unu. Avem potentialul necesar pentru a face ceva special, chiar extraordinar, cu viata noastra - ceva ce nimeni altcineva nu poate sa faca. Unica intrebare la care trebuie sa raspundem este: "Intentionez sa fac ceva deosebit in viata mea? " "

...... pentru multi dintre noi, din pacate, plafonarea si comoditatea sunt doua calitati foarte des intalnite!
din pacate, sa te multumesti sa fii intr-un stadiu nu mult prea inalt doar pentru ca ti-e lene sa progresezi sau sa-ti fie greu sa faci anumite progrese nu e tocmai OK...
tocmai de aceea ar fii bine sa ne placa sa ne autodepasim... sa nu ramanem intr-un anumit stadiu doar pentru ca simtitm la un moment dat ca doar atat putem sa ducem... trebuie sa intelegem ca adevaratele greutati sunt foarte usor de invins, insa cele pe care ni le imaginam... niciodata!

joi, octombrie 30, 2008

"las'_ca_trece"!

bun... deci urasc sa-mi zica cineva "las' ca trece" incepand de azi... mai ales de azi... de ce? pentru ca pur si simplu din neatentie am tras usa glisanta atat de tare peste degetul de la picior incat...... ghici ceeee?? am ramas fara unghie... ce mi s-a spus in momentul in care chiaaar credeam ca o sa fac pe mine de durere?? pai, mi s-a spus : "eeehh.. n-ai mah nimic... las' ca trece... iti creste alta la loc" ... cum sa n-am nimic?? bineinteles ca NU mai am... nu mai am unghie, nu e chiar asa de usor fara ea... DOAAAAARE!
nu vi se pare ca suna foarte nesimtit si superficial. recunosc, mi s-a mai intamplat sa zic si eu cuiva "las' ca trece" dar l-am folosit in alt context, cu totul si cu totul lipsit de ignoranta si superficialitate..
din pacate idiotii cei mai idioti folosesc expresia asta in mii de cazuri, dintre care:
- prietenului student care nu a invatat nimic si e constient ca are sanse mari sa pice examenu', ii zici: "las' ca trece, il iei tu si p'asta"
- vaduvei care doar ce si-a pierdut sotul: "las' ca treci peste asta, esti o femeie puternica"
- iubitului de care te desparti pentru 2 ani ca pleaca in alta parte sa progreseze in activitatea profesionala: "lasa iubitule... ca trece repede timpu' "
- sinistratului caruia i-a fost luata casa la viitura: "lasa... ca o sa-ti faci alta... trece si asta!"
si nu in ultimul rand
- bolnavului de leucemie... care mai are cateva zile si se descompune: "lasa ca o sa te faci tu bine... nu te doboara pe tine asta... lasa.. trece!"
cum mama naibi sa zici asta mereu?? mai ales ca NU esti in cunostinta de cauza?
categoric... o spui ca nu esti pus in locul celuilalt... ca daca ai privii lucrurile din punctul lui de vedere cu siguranta nu ai mai zice nimic.. ai tace....
asa si in cazul meu... mai bine nu zicea nimeni nimic.... ca unghia nu mi-o poate lipi nimeni la loc.. si nu mai zic de cum o sa treaca, mda! e nevoie sa treaca destul de mult timp pana o sa creasca alta la loc.. pana atunci, deocamdata doare!

marți, octombrie 28, 2008

praf_si_pulbere!

nesimtirea! oare ce este nesimtirea?
NESIMŢÍRE s.f. 1. Pierdere a cunoştinţei; leşin. 2. Lipsă de bun-simţ: purtare a celui nesimţit2 (1). 3. Indiferenţă, răceală; lipsă de sensibilitate. – Ne- + simţire.
bun... sunt 3 interpretari.... eu as prefera sa discut despre punctul 2.
exista oameni nesimtiti... foarte nesimtiti.... cei mai nesimtiti... extrem de nesimtiti si lista poate continua... sunt aia care cred ca lumea are miscari de revolutie in jurul lor... ei sunt miezu'...
ii urasc!
ii detest!
imi provoaca greatza....!!!
si ce e culmea in chestia asta??? ca nici macar nu le pasa.... ca, la dracu', ei sunt nesimtiti.
nesimtirea romaneasca e infinita, nu are limita.
datorita faptului ca anul acesta am mai adaugat niste "elemente" in lista mea de nesimtiti, am decis sa si vorbesc despre ei, asta pentru ca intr-un final au reusit sa ma soata din sarite in mod deosebit in ultima perioada de timp.
fac abstractie de cei doi emo - tzigani din ratb care faceau intrecere care pocneste mai tare guma de mestecat, si nu numai ca erau insuportabili (din punct de vedere al zgomotului) dar i-au lipit unei doamne guma de geaca pentru ca a INDRAZNIT sa le atraga atentia ca sunt nesimtiti si bineinteles.... fac abstractie si de cei care isi sufla nasul fara batista in 41 si le lasa pe jos de zici ca mergi pe un teren minat, faci fel de fel scheme sa le eviti...ma rog!... deci fac abstractie de astia....
eu vreau sa vorbesc de aia care uita de responsabilitati, de aia lipsiti de obraz, aia pe care ii doare ii fund ca tara arde... sunt romani... de ce ma mai mira??? de ce sa plateasca ei ceva ce APARENT nu au consumat?? de ce sa nu fie ei nesimtiti si de ce sa-si plateasca datoriile desi prietenii/ colegii lor au facut asta?
cel mai bine e sa beneficieze de servicii moca si sa stea sa frece manganu'. cel mai bine!
bun.. sa revenim... cand sunt acesti nesimtiti, NESIMTITI de fapt??? pai, atunci cand fac ceva constienti ca ar putea rani/supara pe cineva cunoscut (in cazul de fata, eu) sau cand spun ca "Da, o sa platesc, dar nu acum ca nu am bani!" si intre timp se razgandesc ca nah, nu mai au pur si simplu chef sa plateasca... asta e caz de nesimtire acuta sau nesimtire nehotarata (sa fie sau nu nesimtit pana la capat -> ma mai gandesc la cest aspect!) si bininteles, atunci cand fac parte dintr-un grup social care are anumite reguli de conduita, numite si reguli de bun simt, si ei le incalca cu buna stiinta.
urasc sa ma tziganesc pentru 3 lei, dar cel mai tare ma deranjeaza ca NESIMTITII nu mi-i restituie, idiferent de suma... detest ca cineva sa-si insuseasca ceva ce nu-i apartine de drept.
in concluzie:
atunci cand actionezi altfel decat ti-ai luat angajamentul si implicit ai promis ca vei face, esti cel mai nesimtit. si poate ca's dura si extremista, dar am ajuns la capatul rabdarilor.

ma inclin!

luni, octombrie 27, 2008

aaaammmmmm!

mi-am adunat fortele si am izbutit! am oftat a eliberare...
ma simt exact ca un olcit cu rezervorul plin... superba senzatie. credeam ca gata, s-a zis cu mine. toti sfintii, spiritele m-au abandonat si si-au propus sa ma supuna unei grele incercari... sa ma lase 2 zile fara sursa de alimentare, fara nimic in stimabilul prieten Frigi(der)...
dupa numeroase promisiuni, matanii, telefoane si nu in ultimul rand cele 30 de serii de "zau cu limba scoasa" a iesit soarele si pe strada mea... deci TRAIESC! sunt bine sanatoasa si la... Frigi groasa!... multumesc fratilor si surorilor care au binevoit sa se roage pentru mine, astfel am reusit sa trec cu brio peste cele 2 zile de mare chin! :)

duminică, octombrie 26, 2008

golul_din_gol!

trec prin aceeasi criza gastronomica din fiecare sfarsit de saptamana studentesc.... e o senzatie din aia in care chiar simti ca daca nu mananci ceva ACUM, IMEDIAT, URGENT maine te gasesc vecinii rece si vanat, iti baga vata in nas, mainile pe piept si dus ai fost!...
e destul de greu... bine, asta daca vedem din punctul de vedere al partii mele infometate... ca cealalta dornica de suplete prefera sa se abtina, ii convine situatia....!
m-am saturat sa ma vada vecinii cum trec cu punga de orez la subrat (ca-i celmai ieftin) si sa cer vecinei din fata un praf de sare... in perioadele mai grele mancam din punga aia chiar si 4 zile... depindea de cat de repede imi reveneam financiar, ca doar nah, duc viata de student neangajat (asta alta mare problema)....
acum din nefericire s-a intamplat si inevitabilul (ceea ce prevazusem de mult ca se va intampla intr-o zi): NO MONEY, NU OREZ!... doar rabdari prajite...! da-i cu apa, stai pe mess, fa dush, incearca sa citesti carti, invoca spiritele sa treaca ziua mai repede si sa vina noaptea sa poti adormi mai repede..... toate au fost inutile!...
domne', mi-e o foameeee..... graaaav de tot! mai am de rabdat pana maine la aceeasi ora (9:04 PM)... daca mai traiesc promit sa ma intorc cu un post nou!

joi, octombrie 23, 2008

"idei"_in_dialog! [partea a II-a]

orice OM are dependente... tzigari, droguri, filme, sport, citit, internet... etc. dependente de altfel foarte comune, insa absolut nimeni, repet absolut nimeni nu are dependentele unei femei!... amintim aici:
-dependente de lipgloss : "fataaaa, iti place ce am pe buzitze? fata, e noul gloss de la l'oreal... si stii ce imi place cel mai mult? ca imi vine bine nuantza, se asorteaza cu tenu' e asa suuuper cremos si unde mai pui ca am dat pe el doar 500 de mii fata.. suuuuper ieftin fata"
-dependente de mall: "suuuper tare fataaaaaaa... am fost la mall... mi-am luat o gramada fata... niste suuper botine cu shiretel si muuuulte, da'multe paiete fata... asa simple, ca stii ca asa imi place mie... mi-am mai luat blugi cu shtrasuri sa mearga de club fata, stii ca imi place la "bambu", si mi-au mai ramas bani fata, da' astept noua colectie de la balizza fata.... stii tu, dai un ban, da' stii ca face fata!"
-dependente de oglinda: "deci serios ca mananc fata, da' azi mi-am facut o salata dintr-o juma' de rosie si un sfert de castravete. ma umflasem!.... stii tu, ca eu mananc orice si la absolut orice ora.... ca doar nah'... imi permit!"
..... si nu in ultimul rand, cea mai comuna dependenta intalnita la sexul slab si sensibil... este dependenta unei femei de alta femeie cum ar fii: dependenta de prietena ,cea mai buna cu care vorbesti despre absolut orice ai experimentat si vei experimanta si bineinteles ca discutia este intotdeauna interminabila si nu lipsesc NEVER sfaturile ("fata... dai cele mai bune sfaturi EVER se vede ca suntem Bi eF eF!") si nu in ultimul rand dependenta de mama.... mda! asta e cea mai trista....daca ai o asemenea dependenta trebuie sa iti actualizezi mama oricand, la orice ora din zi si din noapte, cu ce ai facut, vei face, intentionezi sa faci....
pentru a evidentia aceasta dependenta mai bine, iata un "monolog" pe care am "placerea" de a-l asculta absolut in fiecare zi:
-"daaaaaaa,bunaaaaaaa..... ce faaaaaci maaaami???? daaaaa.... sunt suuuuper obositaaaaaaa.... daaaaa.... azi nici nu am avut timp sa fac nimic.. daaaaa.... ca am multe la facultate.. daaaa.... si sunt suuuper obositaaa, stiiiiii???... azi am fost imbracata cu bluza aia gri si sacouashu, stiiiiii??? daaaa, nu mi-a fost asa frig, stiii?? auzi cu ce sa ma imbrac maine??? sa imi iau tricoul ala negru sau camasutza aia??? a mea,stii tu! ..aaaa.... nu stiu... oare o sa-mi fie frig??? nu stiiiuuuuu ce sa faaaaac!.... daaaaa.... daaaaaaa..... azi?... nu... nu... nu pot ma mami sa mananc... dar o sa incerc.... mi-e suuuper greu sa ma trezesc de dimineata si sa mananc... dar o sa incerc... iti promit!!!... daaaa... stiiii.... daaaa.... tu ce mai faaaaci, mamiiiii?? daaaa??? aaaa, daaaa??? (hi hi hi)...... suuuper!... bine maaaaami... te iubesc, te iubeeeeesc stiii??? daaaa te iubesc... te iub....te iubeeeesc muuult stii??? te iubesc... te iubesc,auzi, da?... te iubeeeesc....!! paaaaaa! pa! te iubeeeeesc! paaaaaaa! pa, stiii??? pa paaaaa....da! paaaaaa... te iubeeeeesc!"

de fiecare se incheie apoteotic.... din cauza asta detest pana si reclama la Magura - prajiturica prajiturelelor (aia cu "te iubesc"!)... fereasca dumnezeu sa ma apuce vre-o dependenta din asta!.... cred ca dupa 20 de ani sansele sunt cu muuuult mai reduse sa mi se intample asa ceva... noroc ca sunt normala, ca mai merg la mini prix si nu in ultimul rand ca vorbesc cu mama cel mult 1-2 minute pe zi....

miercuri, octombrie 22, 2008

"idei"_in_dialog! [partea I]

desi risc sa imi transform acest post intr-unul mai mult decat foarte misogin... pur si simplu nu ma pot abtine... in ultima vreme imi tot aud urechile fel si fel de discutii tampite pe care pur si simplu imi vine foarte greu sa le sterg foarte repede din minte.
de ce noi femeile simtim nevoia sa purtam discutii interminabile despre alte femei? pai, pt ca suntem niste tzatze... de ce ne intereseaza atat de mult daca cutarica si-a luat geaca de la reduceri si de ce nu recunoastem ca desi a facut acest lucru ii vine foarte bine?? bineinteles, pentru ca suntem niste tzatze... de ce stam sa analizam de ce nu si-a mai vopsit vecina blonda radacinile?.. si daca si le-a vopsit de ce ii sta atat de nasol? categoric, pt ca suntem tzatze... de ce este nevoie de mai mult de 3 ore sa aflam daca i-a trecut celulita colegei de serviciu dupa ce a fost la vreo 25 de sedinte cu impachetari de parafango? si de ce parafango si nu fango? raspuns: de tzatze ce suntem... de ce ne uitam lung la oja sarita de pe unghiile "tovarasei" de drum si uitam de ale noastre care nici ele nu-s mai breze?? pai.... de tzatze...
ei bine, tocmai pentru ca am gasit raspunsul tuturor intrebarilor tipic muieresti, va prezint un dialog ascultat "la cald" si realizat in minunatul metrou bucurestean si care bineinteles, e tipic feminin... citez:
"-fata... ai mai vorbit, fata cu ala?
-n-am mai vorbit fata, da-l dracu!
-cum fata ,da-l dracu? de ce fata?
-pai sa vezi fata... l-am sunat alaltaieri seara sa-l intreb ce mai face, fata, si sa vezi... ce crezi ca-mi zice el fata? ca nu poate sa vorbeasca cu mine... ca e la paranghelie, fata!
-cum fata??? paranghelie?
-da fata... acasa la Purix, fata!
-sa mori tu fata! si de ce nu te-ai dus fata?
-de ce sa ma duc fai fata?... sa imi faca mie in oftica fata?.. nu, ms!... am zis ca nu o sa-l mai sun niciodata fata... chit ca am credit chit ca nu am, fata... si sa ma sune si el fata, pana i-o venii acru'n gura fata... ca eu nu-i mai raspund.... da' deloc fata.. deloc!
-hai faaaaaata! de ce??? ca mie mi se pare ca va potriviti fata!va sta suuuper mishto!.... da' acuma faci ce vrei fata... e viata ta... eu una nu mai ma bag!
- fataaaaaa, de unde ti-ai luat geaca asta super jmechera?
-care fata, asta dupe mine?
-da fata, asta!....
-aaaa pai am cumparat-o de la Angi fata... ca a adus marfa din italia fata... cashto rau de tot fata... sa vezi blugi... super jmecheri fata!
-sa mori tu fata... ia sa ma duc si eu pe la ea sa vad ce a adus fata...
[urmeaza statia gara de nord cu peronul pe partea dreapta]
-faataaaa?!?! aici coboram?
-da fata.. aici!
-sigur e bine fata?
-da fata... e... ai incredere in mine fata... ce naiba!

pur si simplu nu mai comentez nimic... nu pot sa zic ca eu, una, ma regasesc in acest dialog, dar cu siguranta in ce am zis mai sus, da!... asta pt ca rautatea este o caracteristica tipic feminina... ma intreb cand o sa ne schimbam si noi, sau daca o sa ne schimbam vre-o data.... asta ramane de vazut!

marți, octombrie 21, 2008

"aroma"_de_Bucuresti!

locuiesc de aproximativ 1 an in Bucuresti si inca nu pot trece peste "placerea" de a merge cu mijloacele de transport in comun...pur si simplu nu ma pot obisnui. daca am reusit sa fac abstractie de babele stresante boncaite cu ruj de zici ca in tinerete au avut centura neagra la "buzeltea", ei bine, altceva ma "urmareste"....
in absolut orice 368 care pleaca de la "piata Drumul Taberei" si ajunge la "piata Romana",domne' pute!... dar pute oribil.... atat de oribil ca te face sa-ti doresti sa nu fii mancat nimic acasa.... ca ti se intoarce stomacu' pe dos.
ma bucur macar ca sunt mirosuri sintetizate pe categorii ca nu cumva sa ma plictisesc sau sa vomit numa din cauza unuia... astfel ca:
1. cand plec dimineata... am cea mai "mare placere"... dupa ce ca e traficul infernal la Razoare... din absolut toate partile se aud "oftaturi" (imaginativa "huuuu" suflat)... ca le aud nu ar fii o mare problema.. dar le si simt.... put a salam de vara + parizer...extraordinar!!!... dau p'afara de "placere"!... dupa ce ca stau ca o sardina si nici macar nu apuc sa-mi mai tin geanta in mana ca-mi sta singura pe piept, mai sunt nevoita sa devin "degustatoare" de salam... "sa fie de la Matache Macelaru' sau Cris Tim" de plictiseala, ma concentrez adanc sa-mi dau seama... o gramada de idei imi invadeaza mintea si "cum ne-cum" ajung cu chiu cu vai la destinatie...
2. cand plec la pranz.... asta e perioada de care incerc sa ma feresc cel mai mult...tocmai de aceea ma prefac ca imi face placere sa merg pe jos cat mai mult... de ce e pranzul perioada groazei???pai, exact atunci ies batraneii pe traseu.... mai greu cu prostata,dupa o varsta, ii inteleg, dar chiar toti au aceeasi problema??? zici ca au drena dupa ei... vomiti, nu alta!
deci da.... asta e....miros insistent de pipi.. din ala care te ustura la nas. e groaznic... feriti-va sa mergeti mai mult de 3 statii ca exista riscul sa nu mai scapati de miros toata ziua.... intra direct in nas.. si nu mai vrea sa plece neam.....
3. seara!...pfff seara.... deja e unanimitate.... cred ca sunt probleme in absolut tot bucurestiul cu aerul conditionat ca domne, mirosul de transpiratie din 368 imi provoaca pacaneala in urechi... toata lumea, dar absolut toata lumea pute a transpiratie.... o lume de nespalati.... si cel mai mult "imi place" cand se tin de bara se sus ca sa aiba echilibru... e faza mea preferata chiar...

domne' asta-i bucurestiu'.... vrei dorinta de afirmare??? vrei sa te lauzi ca tu,provincian get beget, locuiesti in frumoasa capitala si ca mergi cu ratbu'? atunci rabda.. fa-te ca-ti face placere ca pute a HOIT in mijloacele de transport in comun si gata, ai terminat balaceala.
DAR nu in ultimul rand simte-te cu adevarat bine ca, la tine acasa s-a inventat pasta de dinti si gelul de dush! si nu in ultimul rand, ca ai invatat de muuuuuult timp sa le folosesti!

duminică, octombrie 19, 2008

sete_de_culturalizare!

iata ca a venit clipa...!

de aproximativ 1 an, locuiesc in mirificul si extraordinarul bucuresti si pana saptamana trecuta nu mi-am facut curaj sa ma duc sa ma destept... stiu ca e un inceput de post, usor patetic, dar asta mi-a venit sa spun. de ce nu m-am desteptat pana acum?...pai, de lene, comoditate,lipsa de bani?... clar una din alea 3, sau poate chiar toate... oricum sunt atribute specifice noua, tineretului mileniului III, in care eu ma regasesc mai mult de 95,43%.

trecand peste introducerea usor lipsita de sens, ma bag in "desfasurarea actiunii"... domne', eu, Cristina Iuliana + Boboc, am fost la Muzeul Satului. Jur ca ma mandresc, desi aparent n-am facut mare lucru... zic APARENT!...Oricum, genial loc!.... miros de vechi exact cum mirosea la bunica in camara atunci cand eram mica, cufar cu zestre, calti agatati la grinda, sindrila maronie, razboiul de tesut... toate aceste elemente mi-au reamintit de toata copilaria mea, frumoasa de altfel...... 3 lei biletul pentru studenti... mai mult decat foarte motivant... incredibil; am stat 1 an fara sa-mi misc fundul si sa vin, sa vizitez si sunt convinsa ca nu sunt singura in aceeasi situatie. sincer, chiar e pacat sa nu dati o fuga pana acolo, mai ales acum, cat mai e soare si mai ales daca locuiti in bucuresti... concluzia: merita vizitat!



week-end!..... sambata seara... ora 10 , sau ma rog, 22:00... deko cafe... stand up!... cei mai geniali oameni in viata... am simtit nevoia ca fac poza la bilet, ca o dovada de mandrie.

desi am fost, si inca mai sunt fana Seinfeld, am constatat ca habar n-am ce inseamna de fapt stand-up comedy... geniali oameni si cred ca's singurii.. tot respectul pentru ceea ce fac... cred ca cuvintele sunt de prisos pentru a-mi descrie cu exactitate starea de dupa show si oricat as incerca s-o fac sunt convinsa ca nu mi-ar iesi... cafe deko as incadra-o la "nu crezi pana nu vezi".. si cred ca asa am spus tot...

ma inclin!

miercuri, octombrie 08, 2008

Gesturi_cu_riduri!


nu stiu cati dintre noi stim sa ne apreciem parintii in adevaratul sens al cuvantului... nu stiu cati isi dau seama ca desi mama tipa ,ca am facut un lucru gresit, nu o face doar ca ii place sa tipe ci doar sa corecteze pentru ca data viitoare sa nu se mai intample.

eu una, am momente cand ma simt ca o nesimtita si din pacate, parintii mei simt "nesimtenia" mea, dar nu pot lua nici o atitudine, pentru ca sunt fetita lor orice s-ar intampla... sa dau un exemplu de nesimtire : se intampla ca de foarte multe ori sa am nevoie de bani si atunci, sunt exact ca o pisicuta care are nevoie de o mangaiere blanda si luuuunga, ei bine, dar cand ii primesc.. sunt ca un leu in cusca ca doar obiectivul a fost in totalitate atins si uit de gesturile afective.... grav e ca realizez toate astea... nu incerc sa caut scuze, sa spun ca asa suntem noi tinerii, ca traim intr-o societate care te schimba vrei nu vrei si ca te "ajuta" sa uiti ca trebuie sa fii responsabil, sa respecti ceea ce ai langa tine, sa fii amabil si sa nu-ti fie rusine sa apreciezi gesturile dragastoase ale mamei fie ele si pe strada.... repet, nu incerc sa ma scuz, dar stiu ca asta se poate corecta cu vointa...

am ajuns la concluzia ca nu stiu sa-mi arat dragostea parintilor mei cand am citit blogulfotografic, sau ma rog, jurnalul lui Phillip Toledano : http://www.dayswithmyfather.com/ ... extraordinar!

mi-am dat seama cat e de important e sa apreciezi fiecare etapa a vietii petrecuta cu ai tai, cat de minunat e sa le spui in fiecare zi cat de mult ii iubesti si sa le multumesti ca te-au crescut intr-un mediu atat de minunat... exact asta mi s-a intamplat si mie....

poate ca nu eram in stare sa imi fac un blog si sa scriu cuvinte intr-o ordine care sa aiba si o anumita logica, daca nu il aveam model pe tata care pur si simplu ma frapeaza ori de cate ori tine un discurs. e atat de coerent, la obiect si atat de destept incat m-a facut sa-mi doresc ca atunci cand voi fii mare sa fiu mai sus ca el..... si bineinteles poate ca nu eram atat de respectoasa si nici nu-mi pasa absolut deloc de cei din jur, daca mama nu avea grija sa-mi dea o educatie extraordinar de riguroasa desi relatia dintre noi doua se baza (si se bazeaza) pe prietenie. niciodata nu mi-a ascuns nimic. a stiut sa dozeze informatia astfel incat intr-un final, am ajuns sa discutam despre orice, absolut orice...

stiu ca datorita lor gandirea mea este extraordinar de matura, asta pentru ca intotdeauna mi-au dat libertatea de a alege. niciodata nu mi s-a interzis nimic. doar imi ziceau :"cristina, noi te intelegem ca vrei sa mergi acolo si nu-ti interzicem nimic, dar acolo se intampla o gramada de lucruri nu tocmai placute.... e dreptul tau sa mergi sa vezi cum e"... poate ca din prima nu le dadeam dreptate ca mereu mi-a placut sa ma lovesc singura de zid si tocmai de aia mergeam, dar cand ajungeam acasa concluziile mele erau aceleasi cu ale lor.

nu stiu cand i-ai spus tu ultima data mamei tale cat de mult o iubesti sau cand ai dat tatalui tau o imbratisare calduroasa, dar eu stiu sigur ca s-a intamplat demult... tocmai de aceea, de azi inainte imi voi schimba atitudinea. nu stiu daca Phillip Toledano a contribuit la aceasta decizie, cert e ca a deschis in mine adevaratul sentiment, cel pe care eu il credeam deja deschis....

imi iubesc enorm parintii si am sa le arat asta in fiecare zi!

marți, octombrie 07, 2008

despre_ignoranta!

in Romania de azi subiectul asta incepe sa devina din ce in ce mai comun...ma deranjeaza lipsa reactiilor, indiferenta, modul in care trecem cu privirea pe langa lucruri importante (sau mai putin importante) ca si cum nu ar fii acolo si nu in ultimul rand,modul in care ne justificam actiunile... toate astea arata extraordinar de bine faptul ca nu stim sa percepem consecintele gesturilor si actiunilor noastre, indiferent care ar fii ele... "nepasare" e cuvantul care ne caracterizeaza pe noi, ca popor...
ma enerveaza ca ne lipseste sensibilitatea la orice schimbare pe orice plan care ne afecteaza direct, fie el, tehnologic, politic, cultural, social, etc.... asa suntem noi tinerii, si evident ca ma bag in aceeasi oala, ca ma numar printre cei care fac umbra degeaba pamantului... sunt constienta ca nu sunt mai interesanta daca arunc 3-4 cuvinte pe un blog sau ca mai obisnuiesc sa citesc carti uneori ("uneori"=1 la 2 -3 luni)...
astea sunt irelevante pentru mine pt ca 80% din timpul meu liber il petrec tastand ca o idioata pe messenger si nu in ultimul rand restul de 20% ii irosesc simtind pulsul hi5-ului de minim 20 de ori pe zi, nu de alta dar sa ma actualizez cu noile poze a lui X si Y, desi sunt constienta ca asta nu ma face cu nimic mai desteapta si constientizez ca sunt informatii pe care le stochez maxim 10-20 de minute in "unitatea centrala".... sunt o ignoranta, cea mai mare IGNORANTA.... si am ales sa ma numesc asa pentru ca PROASTA suna prea urat... desi undeva in "adancurile cele mai adanci" mi-ar placea sa imi spun asa.... direct.... asta ca recunosc si cunosc defectele.
ei bine, am ajuns la concluzia asta, dupa cursul de ieri... "sisteme informatice".... cel mai tare curs, ce l-am avut pana acum la respectata Academie de Studii Economice, care pur si simplu m-a trezit la realitate...mi-a infipt un varf de ciocate, adanc in fund ca sa ma trezesc si sa nu mai dorm pe mine, sa fiu receptiva la orice informatie ce mi se ofera...
profesorul de sisteme informatice pur si simplu a reusit sa-mi ridice un maaaare semn de intrebare... nu stiu daca asta a fost intentia sau asta e reactia pe care o are orice student la primul contact luat cu dumnealui, dar pe mine m-a marcat adanc....
m-a facut sa-mi dau seama cat de proasta sunt, si asta o spun la modul cel mai serios.... nu a trebuit sa faca prea mare lucru sa ma faca sa-mi dau seama de asta, doar a pus niste intrebari simple si comune pe care ORICE student la marketing ar fii fost normal sa le stie.. de exemplu:"care este topul celor mai bine platite job-uri de pe piata?", "care este topul celor mai utilizate browsere?"... (si astea sunt primele care mi-au venit in minte acum)... nu am stiut absolut nici un raspuns.... asta poate pentru ca nu m-a preocupat sa le aflu desi toata ziua belesc ochii la internet... asa inutil!
in sistemul comunist tinerii erau obligati sa invete vrute si nevrute doar pentru simplu fapt ca TREBUIAU invatate, acum,din pacate nu se mai aplica aceeasi regula,desi ar fii ideal... suntem pe pricipiul "suntem prosti ca asa vrem sa fim si asa ne place", asta pentru ca nu ne trage nimeni a raspundere intr-o institutie de invatamant si nu ne lovim de astfel de lucruri cand mergem pe strada...
sincer... tot ceea ce am spus mai sus.... a avut efecte asupra mea si drept urmare, voi lua o atitudine.... mi-am propus sa ma destept... sa ma informez constant si sa captez lucrurile cu adevarat importante... renunt la bolero,la cancan si la cosmo pentru a-mi forma propria cultura generala....
sper ca acest post sa aiba un efect si asupra ta, cel ce ai avut timp sa citesti tampeniile mele de mai sus, si sper sa constientizezi ca adevarata cultura ne-o formam singuri printr-o permanenta informare....!
Mult Succes!!!

duminică, octombrie 05, 2008

de_ce?

de ce uneori nu avem dreptul la propria viata?
de ce cred altii ca pot decide pentru noi?
de ce exista oameni idioti?
de ce tin femeile gura deschisa atunci cand se machiaza?
de ce suntem ahtiati dupa lucruri materiale?
de ce viata se limiteaza,in mare parte,doar la bani?
de ce uitam sa ne "stergem" la gura, dupa ce mancam,pardon, vorbim lucruri inutile?
de ce nu exista scuze sau "imi pare rau"?
de ce ne e frica sa recunoastem, ca DA ,uneori suntem patetici?
de ce ne raportam mereu viata la lucruri palpabile??
de ce nu ne intereseaza si lucrurile spirituale,sensibile... simple?
de ce nu intelegem ca pentru multi dintre noi viata e mult mai scurta decat ne-o imaginam....!?
............ totul tine de comportament?

de ce???

joi, octombrie 02, 2008

asa ceva... NU!

deci da... gata...m-am hotarat.... dupa multe zile, am decis sa-mi iau inima in dinti si sa vorbesc despre el.... il cheama... SANYE ANTI ADIPOSE TEA!....mda, mi-a schimbat viata.... si bineinteles scaparile fiziologice,care apropo deja nu mai pot fii controlate....
de fiecare data cand aud pe cineva ca a incercat un lucru si ca a dat super rezultate, nu ma pot abtine sa nu incerc si eu.... asa ca am decis sa-mi iau si eu ceai verde pentru prima data in viata mea... prima parte a prospectului suna extraordinar de bine. citez: "elimina grasimea, accelereaza metabolismul, reduce procentul de zahar si grasimi din sange si micsoreaza tensiunea. administrarea pe termn lung nu prezinta pericol de toxicitate sau efecte secundare. daca este utilizat mai des poate preveni constipatia".... ohooo!!!..... asta suna bine, adio constipatie :))) ... asa ca m-am apucat sa beau.. fara sa stau pe ganduri daca spunea ca arde grasimile
....mda! si n-am baut doar 1 cana/zi... am zis ca daca beau 3 ( 1 dimineata,1 la pranz si 1 seara) poate ard mai multe grasimi... ce sa fac daca sunt lacoma din punctu' asta de vedere... :)))... si cum era de asteptat lacomia mea prosteasca a avut si efecte secundare....:
1 la mana... maaaari... dar maaaari dureri stomacale, mai ceva ca atunci cand dai cu ciocanu' sa spergi o nuca si din greseala nimeresti degetu'.... 2 la mana sunete suspecte la volum maxim cand iti era lumea mai draga, si cel mai rau.. imposibil de controlat!.... saracii "colegi" de drum, mai ca se speriau cand auzeau ce era la mine in stomac.... se mutase traficu' din bucuresti dimineata... groaznic!... si nu in ultimul rand, 3 la mana... senzatii de... asezat pe "tron" exagerat de dese. sincer nu doresc la nimeni sa stea la coada sa-si faca abonamentu' de metrou si sa simta asa ceva, fie el si cel mai mare dusman al meu....
.......... nici straight face nu mai puteam sa am cand aveam impresia ca vin senzatiile astea... asa ca am fugit repede la prospect sa citesc reactiile adverse ca eram 100% convinsa ca exista asa ceva.... mda.. erau pe verso! citez: "Observatii: unele persoane pot avea deranjamente intestinale in primele zile de folosire a ceaiului. aceasta inseamna ca reactioneaza pentru eliminarea grasimilor!"
intr-adevar... trebuie sa recunosc ca desi am suferit, am reusit sa scap de mii de grasimi....
in concluzie, a meritat, dar in mod sigur nu as mai repeta asa ceva in viata mea!

marți, septembrie 23, 2008

poveste_povestita!

dupa cum bine stiti, orice act necugetat si implicit nefavorabil, in care doua sau mai multe persoane sunt implicate ,creeaza mereu, intotdeauna, intruna, tot timpul, in continuu... repercusiuni.... asupra fiecaruia, dar dozate exact atat cat este necesar, sau cat "are nevoie" fiecare.. ca nah, unii's mai sensibili, altii mai rezistenti.... oricum, felicitarile mele acestui om care are mintea incretita mai ceva ca... intestinu' gros
trecand peste introducere, trebuie sa recunosc ca, DA!... eu personal am fost implicata intr-o asemenea situatie. un el lasa balta o munca de echipa fara sa se gandeasca la cei din jur... motivul... propriile interese!
ma enerveaza cand sunt implicata indirect si din nefericire imi sunt revarsate "in poala" o gramada de lucruri gandite cu partea posterioara, mult iesita in relief a vinovatului..... care mai este si sefu', directorul, responsabilul intregii.... grupari, adunari, echipe, etc
... pentru ca asta este singurul mod de a-mi revarsa refularea fara a da socoteala nimanui, am pregatit pt "domnul" creator de "probleme problematice" o poveste, din care sper sa inteleaga ceva, desi ma indoiesc...... :-j
..... povestea se cheama " CINE SA FIE SEFU'?"
" Dupa facere, intre organele interne s-a iscat o mare cearta... si anume... 'cine sa fie domne, sefu'?....
Creierul a spus:
-eu trebuie sa fiu seful, pentru ca eu coordonez restul organelor!
Ochii au spus:
-noi trebuie sa devenim sefi, pentru ca vazul nostru va calauzeste in lume!
Inima a spus:
-eu ar trebui sa fiu sef, pentru ca eu pompez sangele, care inseamna viata si fara de care voi nu ati mai fii!
S-a bagat si stomacul
- eu trebuie sa fiu sefu' pentru ca eu va hranesc pe toti!
Daca a intervenit stomacul, picioarele nu s-au lasat mai prejos si au spus:
- si noi ar trebui sa fim sefi pentru ca noi va caram peste tot!
Si nu in ultimul rand... s-a bagat si cacatul:
- atunci EU o sa devin sef!
cand au auzit asta, organele mai ca n-au crapat de ras........ vazand toate astea, cacatul a zis:
-radeti voi! vedem noi care este SEFU'.... si timp de 5 zile nu a mai iesit ....
Corpul s-a incremeit de durere.....
Ochii au devenit opaci....
Inima mai ca nu s-a rupt.....
Stomacul se chinuia....
Picioarele tremurau....
Si atunci au zis in unanimitate: SA FIE CACATUL SEF!!!
asa ca.... de atunci.....

ORICE CACAT POATE SA FIE SEF!"

cu dedicatie speciala..... :
de multe ori e bine sa-ti asumi responsabilitatea asupra faptelor pe care le faci, mai ales cand esti si raspunzator direct. nu sa implici o gramada de lume, care bineinteles este complet nevinovata, sa-i ameninti sau sa-i obligi sa faca exact ca tine, ca altfeeeeel (citez) "vezi tu ce se intampla, am eu grija".... detest sa fiu pusa intre ciocan si nicovala, detest sa fiu silita sa aleg intre alb si negru... le vreau pe amandoua... ca sa fie gri! SAC!!!!!





luni, septembrie 08, 2008

targ_de_toamna!

in fiecare an, la noi in oras se respecta o traditie si anume.... targul de toamna!... cel mai mirositor, frecventat si "curat" loc din oras timp de o saptamana....
nu stiu cum am reusit, dar pentru a 3-a oara consecutiv, dupa ce mi-am impus sa NU MERG acolo, s-a intamplat inevitabilul si am ajuns din nou.... incredibil.... o atmosfera mai tiganeasca decat anii precedenti....
am ajuns la concluzia ca n-are rost sa faci dus, ca puti fara sa vrei desi toata treaba se intampla in aer liber.... puti a mititei, pastramuta, costita si cotlet ca e plin de "restaurante" ("curate" conform normelor europene) de cum intri si pana iesi; mi se pare si normal, ca practic, romanu' asta vrea... geangale ("mancare", in termeni populari) ca sa bage bine la "burduf"....
asaaaaa.... oare ce putem gasi in acest "targ de toamna"??.... pff, gasim atat de multe incat nu stiu cu ce sa incep....
in primul si primul rand comerciantzi care sunt gata sa-ti bage in ochi prosoape gigantice cu femei dezbracate, flori de plastic sa le pui in vaza in casa, ceaoane, sabie cu luminitze sa-l orbesti pe inamic sau pur si simplu, sunt dornici sa poarte dialoguri (asa cum a incercat un domn cu mine.... trec linistita pe langa taraba lui fara sa ating ceva sau macar sa prezint un interes pt marfa dumnealui si cand colo tzipa in gura mare la mine: "hai domnisoara, te servesc cu o tanga cu "ai love iou"....) dar asta e o nimica toata, se poate si mai grav...
imediat cum intri, te patrunde un miros imbietor de transpiratie proaspata de 7 zile (ca atat tine targu' si avand in vedere ca e atat de frumos acolo, unii nici nu mai pleaca)... cum spuneam miros de transpiratie proaspata de 7 zile, amestecat cu gogosi, nelipsitii mititei si regina bere.... mai mergi putin si cand colo.... dai de atractia intregului public... aparatele de testat puterea.... ce loc mai bun si mai prielnic decat targu', in care "barbatzeii" sa-si testeze fortza pumnului....?? ai dat 600 si vecinu' a dat 756... te superi si mai dai 10.000 si mai dai un pumn poate ajungi la 800, ca esti curios care te intrece.... si uite asa pierzi 1-2-3 h (dupa caz) in fatza cautatului aparat.... sa nu mai spun de fete, care sunt de asemeni extaziate....
ce mai gasim??...
bineinteles nelipsitele, megahiturile lui 2008.... aici amintim "gutza - cu cine m-am insurat" (citez: "cu cine m-am insurat/ ma da noaptea jos din pat/ asa face zi de zi/ sa urce toti fraierii")... e imposibil sa nu o memorezi ca zici ca se vorbesc toti si dau drumul in acelasi timp si daca se intampla ca omu' sa vina cu chef, incinge si o hora sa fie distractia completa... se aude stereo.... genial.... poti cumpara chiar si casete sau CeDe-uri!....
........ ei bine, asa-i la inceput de toamna in Calarasi... nu stiu daca am descris prea bine atmosfera (niciodata nu m-am priceput la descrieri), dar sper ca nu am fost convingatoare atat de mult incat sa va fac sa veniti sa vedeti care cum sta treaba....
proasta inspiratie daca va trece asa ceva prin cap!

vineri, august 29, 2008

unde-i_romantismu'???

de 2 saptamani am descoperit cele mai "nenorocite" (p.s. am folosit ghilimele - > imi plac) telenovele, pe nemaipomenitul post Kanal D (traiasca ei turcaletzii ca tare destepti s-au mai nascut!). pur si simplu imi alunga plictiseala. ador sa vad cum Baranica o iubeste pe Havin si bineinteles cum dna Gumus da din maini si din picioare ca Mehmet sa o placa mai ales ca s-au casatorit fara sa se cunoasca...
... trecand peste acest mic intro plictisitor propun sa trec la subiect... ei bine, unde-i romantismu'? asta-i intrebarea mea??? de ce gasim relatia "perfecta" numai in filme??? de ce EL + EA = LOVE numai prin cablul de la UPC sau RDS????
acum ceva timp v-am povestit despre carnetzelul "magic" a lu' tata, in care isi impartasea gandurile "sensibile" unei domnisoare pe nume Alina (p.s. nu era mama). m-am gandit ca daca il redeschid tzac pac... gasesc raspunsurile intrebarilor de mai sus.... dar din pacate n-a functionat, din contra m-a "ajutat" sa fac o comparatie intre generatii....
... asa ca m-am apucat sa-l rasfoiesc. inca din prima pagina am inceput sa citesc ce scria tata : " 10 septembrie 1974..... este o noapte ploioasa de toamna. ne-am despartit doar de 2 ore si gandul meu e tot la tine. inca iti mai simt parfumul. [...] ne vedem doar de doua saptamani si inca nu am apucat sa-ti ating buzele rosiatice, inca nu am apucat sa te sarut. parca's pe spini"....... intr-adevar, induiosator, frumos asta daca plasam descrierea in toamna lu' '75..... pai daca stam bine sa ne gandim la 2008, apar spinii daca in primele 2 saptamani, cei doi nu au apucat INCA sa faca sex oral.... nici pomeneala de sarut... sexu'i baza...
tot in carnetzel scria: "nemaipomenita luna. a fost minunat sa o privim impreuna. ascult vinilul de la tine la pick-up-ul din camera de la strada. Maria Ciobanu are un glas minunat. acum este melodia INIMIOARA, INIMIOARA; ti-o dedic..."
hai sa facem o comparatie, daca iti face iubitul acum o dedicatie semnata Maria Ciobanu nu ii spui tu prietenei tale??: "fata ce demodat e asta, vai ce nashpa, auzi tu, maria ciobanu... ar trebui sa-i dau ultima melodie a lu' gutza. aia cu "tu romanca eu tzigan, tu cuminte eu golan". asta da melodie fata.. sa vina cu masina la mine in parcare si sa dea maxim fata.. meserie nu gluma.. sa moara toti vecinii de oftica"...
si apropo de masina... cati baieti din ziua de azi mai deschid portiera unei domnisoare??? stiu eu: NICIUNUL!!! ei nu stiu decat sa vina in parcare sau in fatza curtii (dupa caz). sa bage 3 claxoane TIIII TIIIIIIIIT (ca sa trezeasca toti vecinii si bineinteles sa inceapa toti cainii sa latre), o mai asteapta 2 minute mai baga un claxon si bineinteles cum apare, incepe sa-i faca o ditamai morala ca il asteapta Gigi la bere de o juma' de ora si din cauza ei a intarziat!!!
oricum.... orice as face si orice as zice.... deja traim in secolul vitezei. nici pomeneala de romatism. e mai ascuns decat papucu' de sub pat... pot sa stau eu si in limba si pe talpa piciorului stang sa tin 1454546584653 de farfurii din portelan de import sau de yena, ca tot nu se va schimba nimic....
are mamaia o vorba: "lasa mama toate la timpu' lor ca stai tu fara grija fiecare sac isi are peticu' lui";

mare dreptate mai are.....

miercuri, august 20, 2008

chilotii_de_celofan!!!

facand o usoara incursiune in trecut, am binevoit sa-mi amintesc de anumite momente mai "speciale" ale copilariei mele... dupa cum bine stiti, noi cei care ne-am nascut pana in anii '90 nu ne-am bucurat si nu am experimentat toate inventiile pentru micii sugari.... pacat.... DAAAAR! am avut si noi trairile noastre fie ele frumoase sau nu....
ei bine.. eu despre asta intentionez sa vorbesc acum....
.... cu ceva vreme in urma am avut un flashback , cu ajutorul mamei bineinteles, cu si despre copilaria mea... mi-a amintit cum am cazut cu damigeana la prima mea incercare de a face primii pasi, cum am luat prima cazatura in cap si nu in ultimul rand mi-a amintit cat de fericita era cand mi-a cumparat prima mea pereche de chiloti de celofan... doamne cu cata fericire povestea! (mda... nu m-a mintit ca i-am gasit intr-un sertar, erau pusi la pastrare cu gandul ca intr-o buna zi sigur vor mai fii folositi de cineva, ca vb aia nu stii ce vremuri ne asteapta)... si cum spuneam, chiloti de celofan.... da, eu, am avut asa ceva.... parca-i vad erau albastrii, dintr-un material dur si bineinteles scoteau un sunet rar intalnit in momentul in care ii atingeai, o frumusete...
pentru ca pe vremea aia nu exista pampers, si pentru ca era nevoie ca pantalonii sa fie si ei salvati intr-un anume fel, existau chilotii de celofan.... eu doar imi imaginam cat de "comod" era cand ii aveam pe mine... va dati seama ce sunete scoteau cand faceam 2-3 pasi....
... recunosc ca nu m-am nascut atat de inteligenta incat sa nu fac pe mine, dar eram usor emotiva si asta se simtea in pantaloni, oricum noroc cu mama ca a fost desteapta si a incercat sa-mi spele rusinea.
tocmai de aia as vea sa numesc acesti chiloti, "chilotii vietii mele" pentru ca au contribuit enorm la salvarea tuturor perechilor de pantaloni pe care ii aveam si implicit la educarea scaparilor mele fiziologice! :D

luni, august 18, 2008

unde_sunt?!?!

traiesc un cosmar... cu ochii deschisi, bineinteles! de ce spun asta? pai, pentru ca in ultima vreme ma bat tot felul de ganduri spre viitor, spre ceea ce m-ar putea astepta intr-o buna zi... nu stiu daca eu voi putea fii capabila sa-mi educ copii asa cum m-au educat ai mei pe mine.. nu stiu daca eu voi putea sa le explic ce e bine si ce e rau si bineinteles daca voi avea taria sa le interzic multitudinea de lucruri care sunt interzise de obicei "copiilor"...
poate ca va intrebati ce m-a apucat?! pai sa fiu mai explicita...
... de vreo 3-4 zile am in cap o scena "TRAGICA" pe care oricat as incerca, nu o pot scoate de acolo absolut de loc.... se face ca eu, ajunsa la varsta de 45 de ani, suuuper femeie de afaceri cu un sot minunat si cu 2 copii minunati ( sau pe care ii cred minunati - baiat si fata) sunt pusa in fata unei situatii de straight face ... si anume.. intr-o zi vine baiatul meu la mine impreuna cu un amic (au 20 de ani) si ce imi zice: " mama, trebuie sa-ti spun ceva important... el, este iubitul meu.. sunt gay si cat de curand ne vom casatorii"! ( cred ca primu' gand ar fii : "gata cristino, adio soacra mare! ia-ti gandu' ".. glumesc)... dumnezeule.... sfinte sisoie.. maica precista... toti sfintii!!!!! ce naiba ii raspund?!?! ii dau sau nu o palma peste ceafa? il trag sau nu de urechi??? asta e cosmaru'.... cat de open minded as fii??!?! cum i-as spune lu' taicasu'?? cum l-as impiedica pe taicasu' sa nu-l omoare sau cum as vrea sa-l omoare....
... pur si simplu nu stiu ce m-a apucat... nu stiu cine e de vina de ceea ce traiesc eu acum, dar sunt sigura ca cineva poarta aceasta vina ... poate ca sunt pustoaicele care vor sa se maturizeze mai devreme de data limita, cele de 13-14 ani care scriu disperate revistelor ca in sfarsit le-a iesit primul fir de par pubian, sau cele care se intreaba daca nu cumva pot ramane insarcinate ca au folosit pentru prima data un vibrator si bineinteles sa nu uitam de cele care traiesc o tragedie ca iubitul Costy (15 ani) le-a parasit pentru Mimi (16 ani) pentru simplu fapt ca ea stia meserie si nu se comparau cu ele care erau virgine...
... aici sunt!! undeva la mijloc.. intre ciocan si nicovala... intre prezent si viitor... intre ce este si ce va fii... ma sperie atata progres pe orice cale... ma sperie reactiile mele de matura... ma sperie viitorul!

trucuri_de_"fericire_totala"! (motive sa le incerci :)) )






pentru prima data dupa 2 luni am decis sa-mi cumpar o revista... probabil plictiseala acuta m-a condus spre acest gest... tampit. de ce il numesc tampit?!?! pentru simplul fapt ca revista era tampita, desi era una cu renume "COSMOPOLITAN"... un fel de cerc vicios....
ca orice cititor normal, ma asteptam sa gasesc articole atractive, interesante si bineinteles NORMALE... dar de unde?!?! :-?? am gasit numai cacanarii.. sa va dau doua exemple luate asa, la intamplare....
am deschis revista din intamplare la pagina 74... cand un titlu mare imi sare in ochi, citez : "NOT WANTED - cum sa scapi de perechea nepotrivita!".. aparent lipsit de stupiditate (int-adevar, sunt de acord), daaaaar iata cum ne scoate COSMO din aceasta mare incurcatura si gaseste niste "suuper" solutii:


  • nu-i raspunde la telefon si nici nu-l suna inapoi

  • amana la nesfarsit intalnirea cu el

  • intalniti-va numai in locuri publice

  • nu ma atinge... ma sparg ( :))))))) asta a spart norma)

  • prietena ta.... cu potential... cea care te scoate din orice incurcatura

de ce oare crede COSMO ca trebuie sa dam replicile astea de gradinita???.. oare nu e mai simplu sa-i spui: "bai baiete, imi pare rau.. nu mai insista ca nu ai nici o sanca" si punct ai terminat toata balaceala....


trecand peste acest prim articol stupid, ajung la altul pe care daca il citesti primesti tutulatura de "extraordinar de foarte bine informata" :))) : citez "DOAR O MANCARIME SAU...?" pentru moment nu mi-a trezit nici un interes, dar trebuie sa recunosc ca "mancarime" m-a convins sa citesc articolul pana la punct. existau 5 motive pentru aceasta "mancarime":



  1. te-ai ras sau te-ai epilat inghinal cu ceara in ultimele doua zile?

  2. ai avut parte recent de mai multe partide de sex cu iubitul?

  3. mancarimile sunt intense si au aparut secretii branzoase?

  4. in afara de mancarimi, ti-ai dat seama ca ai si o secretie galben-verzuie?

  5. ai avut mancarimi in zona inghinala.... si acum ai basici dureroase?

ce sa mai zic.... nu mai zic nimic... numai stupiditati... sa nu mai spun ca tot aceeasi revista ne arata ce este in trend! si anume colanti galbeni transparenti "asezonati" cu lenjerie intima neagra... =)))) las-o doamne iarta-ma de treaba.... [punct]


marți, august 12, 2008

talanie_acuta!

cine nu credea ca noi, romanii, suntem un popor cu foarte multe calitati, ei bine, o sa se convinga acum... ce-a mai evidenta si mai predominanta "calitate" este... TARANIA, care mai nou, se pare, este considerata BOALA DE LUX A ROMANULUI!!! intr-adevar, suntem niste tarani in toata puterea cuvantului, dar nu acei tarani de la tara care chiar muncesc sa-si castige existenta si transpira pentru a-si muncii pamantul, ci acei "tarani prin comportament" care au cele mai dese crize de isterie, care baga in traista ori de cate ori se duc la vreo nunta, botez sau inmormantare ca sa duca si la "ailalti" de acasa, cei care fura ceara din biserica pentru ca mai apoi sa o vanda sa scoata bani frumosi pe ea, cei care au blugi cu dunga + tricou cu "mike" si bineinteles nelipsitii pantofi cu varf ascutit, cei care au la mana stanga o unghie mare (de obicei la degetul mic) in permanenta murdara de clei pentru ca o folosesc pentru scarpinatul in ureche, cei care rad la o poza cu o femeie dezbracata pentru simplul fapt ca are sanii mai proeminent, cei care beau "tzuica" direct din bidonul de Ghidigeni...
... acei tarani care au un vocabular rar intalnit: "nalt", "anticapat", "lasa-ma fah dracu in pace" etc, taranii care chiar ii venereaza pe salam, florin peste, copilu de aur, cei care put a transpiratie cu parfum sau cei care merg pe strada cu telefonul dat pe loudspeaker si canta 50cent sau nelipsita manea... despre ei este vorba! de ce ne este rusine sa recunoastem "da, domne, ce plm, sunt taran, asa imi place mie sa fiu... asta e, ce sa fac?.... accepta-ma asa cum sunt!?!.. asa am eu chef sa mananc ciorba cu polonicu' direct din oala, care-i problema?!?"

nu cred ca m-ar deranja atat de mult, daca intr-adevar s-ar gasii vreo 2-3 care sa-si recunoasca "boala" si sa nu se mai creada "culi" sau "barosani de barosani"..... tot ce vreau sa spun e ca nu vreau sa par eu aia snoaba care, vai!, nu face nimic din cele mentionate mai sus, ca trebuie sa recunosc ca imi mai place si mie cate o manea, dar nu fac din asta o obisnuinta...
deja am devenit nepasatoare si automat indiferenta la tot ce se intampla in jurul meu, dar cand pleci cu ei o anumita perioada de timp, stai tot timpul in acelasi loc si inghiti dumicatu' in ghionturi ca-ti rasuna urechile numai a prostii, pur si simplu ajungi la capatul rabdarilor.
cu cat o sa ne dam seama ca tarania este "daunatoare" pentru viata noastra si nu trebuie sa devina o "calitate" universala cu atat mai bine, asta pentru ca viata noastra si a celor din jur va fii salvata...!

joi, iulie 24, 2008

motivul_pentru_care_nu_ni_se_potriveste_egalitatea!


oamenii mareti sunt varianta imbunatatita a unor oameni marunti, iar destinele marete sunt amplificarea unor destine normale...
asta se presupune a fii gandirea unui om care doar ce a dobandit 2u' din fata varstei sale (la naiba, nu am mai schimbat prefixu' decand aveam 10 ani... ce-i, drept a trecut o viata de atunci).... trebuie sa recunosc ca asta implica destul de multe, mai ales responsabilitate (nu stiu daca sunt intr-atat de pregatita incat sa pot face fatza, dar vedem.... ca doar nah, "nimic nu e imposibil")...
bine, acum nu intentionez sa tot aberez pe subiectu' asta, ca doar am 29 de ore decand s-a produs "nefericitul" eveniment si nu ma simt destul de implicata .... cert e ca ma simt alta... mi-am descoperit abilitatile de intreprinzator si chiar am constatat ca am un creier destul de productiv.... cred ca e din cauza varstei... imbatranesc :)))...
gata... incetez.... pana si eu observ ca bat campii.... :)

luni, iulie 14, 2008

am_o_durere_cerebrala!

.... exista multe lucruri pe care le cunosc: stiu sa conduc o masina, stiu sa fac salata cu ton (desi uneori imi mai scapa un ingredient din acest tip de cunoastere), stiu sa vorbesc limba romana, stiu sa ascult, stiu sa tac, etc! Pe de alta parte, exista multe lucruri pe care nu le cunosc: nu vorbesc japoneza, nu vaslesc, nu stiu sa dau cu mistria (avand in vedere ca nu stiu sa construiesc o casa), etc.
.... exista si lucruri pe care nu numai ca le stiu, dar constientizez si faptul ca le stiu si imi sunt f familiare: stiu ca ma cheama Cristina, stiu si sunt sigura ca locuiesc in Romania, stiu ca CNPu' meu incepe cu cifra 2, ca sunt nascuta pe 23 iulie (mai sunt 9 zile si schimb prefixu')..... si bineinteles exista lucruri pe care nu le cunosc si sunt constienta de faptul ca NU le cunosc si drept urmare nu-mi bag nasu': nu stiu sa fac schimbu' de ulei la masina, nu stiu sa manuiesc o macara si bineinteles nu stiu si nici nu vreau sa stiu sa rezolv treburile personale ale altora


avantaju' e la mine.... macar constientizez faptul ca nu le stiu si problema e rezolvata!

sâmbătă, iulie 05, 2008

o_jucarie_"iubita"!

" Calutul de piele petrecuse cel mai mult timp in camera copiilor. Era atat de vechi incat parul maroniu i se rarise, peticele i se vedeau din ce in ce mai tare, ca si atele cu care erau cusute, iar cele mai multe fire din coada ii fusesera smulse pentru a servi drept ata pentru margele. Era intelept, pentru ca fusese martor sosirii triumfale a multor jucarii mecanice, distrugerii si disparitiei acestora, si stia ca toate erau doar jucarii si ca nu urmau sa devina nimic altceva. Pentru ca magia camerei copiilor este bizara si minunata, si numai jucariile care sunt batrane, experimentate si intelepte, precum Calutul de piele, o inteleg pe indelete.
- Ce este REAL!?, a intrebat intr-o zi iepurele, pe cand stateau unul langa altul pe raftul cu jucarii, inainte ca bunica sa vina pentru a face curatenie. Inseamna a avea lucruri care iti bazaie pe dinauntru si au maner?
- REAL nu este modul in care esti tu facut, raspunse Calutul de piele. Este ceva ce ti se intampla. Cand un copil te iubeste mult, mult timp, cand nu doar se joaca cu tine, ci te iubeste cu adevarat, atunci devii real.
- Doare? a intrebat iepurele.
- Uneori, a raspuns micul Calut de piele, pentru ca nu ii placea sa minta. Cand esti real nu te deranjeaza sa fii si ranit.
- Ti se intampla totul dintr-o data, mai intreaba iepurele, sau incet-incet?
- Nu se intampla totul deodata, spuse Calutul de piele. Te transformi, e nevoie de timp. De aceea nu li se intampla celor fragili sau care sunt colturosi, sau care trebuie sa fie tinuti in puf. In general, pana sa devii real, mare parte din par iti va fii cazut, ochii ti se incetoseaza, articulatiile te lasa si ti-e tare greu sa te misti. Dar toate astea nu conteaza catusi de putin pentru ca odata ce devii real nu poti fi urat, decat in ochii celor care nu inteleg"


Atunci cand iubim si suntem iubiti, cand avem incredere in ceilalti si simtim ca si ei au incredere in noi, descoperim ce inseamna a fii REAL!

miercuri, iulie 02, 2008

calea_spre_progres!

viata e ca un show in care posed un rol... pe care trebuie sa-l duc sau nu la indeplinire! acest show reprezinta lumea exterioara in care traiesc si care ma "conduce" intr-o masura mai mare decat ma "conduc" visele si idealurile personale reprezentate de lumea interioara...
ei bine, calea spre progres e una cat se poate de sigura....trebuie sa inteleg mai intai anumite lucruri si dupa, triumful va venii de la sine:
- cum pot scapa de propriile "masti"
- cum imi pot indeparta "dermatograful si fardurile" din ochi
- cum pot inchide luminile studioului in care se desfasoara "show-ul" in care traiesc
- cum pot scoate sunetele efectelor speciale sau pur si simplu, cum pot inchide camerele video ale aceluiasi show
- ca nu pot gasi liniste intr-o discoteca sau
- dragoste intr-un club de striptease
- sa descopar adevarul pe ritmurile muzicii din plaza (etc)

"oamenii cuminti se adapteaza acestui show, iar cei indrazneti adapteaza show-ul pe masura lor"... aproape ca am reusit sa fac asta! :)

luni, iunie 30, 2008

porcarii_de_neuitat.. ma_trezesc_cu_ele'n_cap.. shit happens again!

doi boschetari care canta
de ce unele femei nu'si epileaza mustata?
nesimtirea imi provoaca greatza
prostia ma deprima
ce inseamna oligofren?
de ce ne place sa furam de la altii?
cum arata cea mai frumoasa pasarica?
"va doresc o zi buna"
"ai grija de tine... te poop"
"ce mumoasa esti"
"tzuky puiutz"
"-hai inchide tu prima.
- ba tu!
- nu, tu... domnisoarele intai
- ba tu.
- ba tuuuu!"
calcaie crapate
gutza la semafor + maxim + geamuri deschise
respiratie profund "imbietoare"
transpirate "proaspata" de 4 zile
"iti multumesc ca existi si ca esti alaturi de mine"
ridicolu' ma "oPsedeaza"
sanchi
"o! mai gad"
gloss cu sclipici

*the end*

joi, iunie 26, 2008

woohoo!


inceput de vara.... iata ca am terminat cu toate grijile si problemele "ASEiste" si gata... am ajuns acasa...! acasa, unde pot face ce-mi doresc... unde-mi pot limpezii mintile si unde, bineinteles, MOR DE CALD! credeam ca suport cu brio caldura, dar se pare ca nu.. am ajuns sa-mi doresc sa ma pot trezi si sa pot pune haina pe mine... nu mai pot... ma transform... ma epuizeaza atata caldura!
nu stiu daca voi aveti planuri vara asta, dar la mine se anunta una petrecareatza... imi place s-o numesc asa, pentru ca, se pare, ca e cam ultima vara pe care o voi petrece fara griji, pentru ca de la 1 septembrie preconizez sa ma arunc in valtoarea capitalei si sa-mi incerc norocu' de provinciana. spun asta pentru deja ca jumate din visul meu este pe cale sa se implineasca.... si anume: voi face voluntariat la Saatchi & Saatchi (cine nu stie ca e una din cele mai mari firme de publicitate din Romania, si bineinteles, este interesat de domeniu, sa dea un search) pentru ca din pacate nu angajeaza studenti familiarizati decat 1 an cu bancile facultatzii.... oricum e bine ca mi se da sansa asta si chiar intentionez sa profit de ea...
intentionez sa merg si la mare ca nu am mai vizitat-o de vreo 2 ani si... cam atat....
aaaa, in cazul in care duceti lipsa de relaxare va invit la Festivalul International de Folclor "Hora Mare" (editia a XVI-a)....
cam atat pentru moment..... Vacanta placuta!!!

marți, iunie 17, 2008

recunostintza!

ma simt bine ca ma comentezi mereu....

e clar... ai o viatza ratata de iti "permiti" sa faci asta

p.s. further responding to your lame comments would be hummiliating to my IMPORTANT image to my blog and to my IMPORTANT person!!! Si daca vrei sa iesi in evidenta prin comentarii ANONIME :)))))), ca deh, esti atat de sigur/sigura pe ce zici incat o arzi undercover, iti recomand orice altceva, NU BLOGUL MEU, unde EU sunt IMPORTANTA si unde doar EU trebuie sa ies in evidenta,... NU anonimii care sunt sictiriti de viata lor anonima, si se pare, atat de irelevanta, incat si-o ocupa preocupandu-se de a altora (in cazul de fata, a mea ).... Bine, stai chill ca m-ai distrat. Esti funny asa... Ma bucur ca ai prins ceva din viata asta anonima. Macar stii sa dai replici funny.... subiect, predicat alea alea...ca la constructie si argumentare, ha haaaaaa! mai ai de lucrat. Oricum esti pe drumul cel bun! Nu-ti face probleme ca toti am luat-o treptat, inveti mergand cum se zice, si nah, nu ar fi trebuit sa imi mananc din timpul meu IMPORTANT dandu-ti raspuns la comentariile tampite, dar doar ca ai fost ca o gaina ce cotcodaceste intr-una cu o oala pe cap...si chiar ma stresai ......ca doar vorba aia, COCOSU face ordine!!!

"Te pup!"

marți, iunie 10, 2008

profunzimi!







teatru, cafea, ceai, tocuri, dantela, satin, nopti nedormite, ciocolata amaruie si neagra, scortisoara, sarutari furate, plimbari prin ploaie,stele, degete inghetate, zambete mutilate de iubire, lacrimi rupte din iubire, taxa de zambet, sms-uri care tanjesc un gram de afectiune, pagini intregi scrise cu pix negru, convorbiri telefonice in miez de noapte,fum, ceasuri date cu 10 minute inainte, carti cu paginile ingalbenite, versuri rupte din suflet, servetele mentolate, ruj rosu pe buze indragostite, ochi varsand dermatograf, inocenta tineretii, parfumuri care te fac sa te simti adorata, vodka cu suc de portocale rosii, lumanarele rosii, lapte cu scortisoara si miere, lacrimi varsate fara motiv, depresii simpatice, colegi de liceu care te detesta, fosti iubiti care te detesta, agende telefonice inutile, agenda omniprezenta in geanta ta, un om care iti respinge iubirea, depersonalizare, dedublare, alter-ego, prajiturele facute peste noapte pt. prieteni, pulovere groase doar pt. ca iti lipsesc imbratisarile lui, cuvinte pt. ca nu iti ajung saruturile, ceai fierbinte intr-o noapte rece, dimineti amortite, melodiile care te fac sa dansezi pe strada, necunoscutii care iti zambesc pentru ca esti nu pentru ca vor sa fii, sunetul ibricului cu apa clocotind, orasele mari vazute noaptea de la periferie, iubindu-l pe el si in bratele alteia, promisuni spulberate, planuri nefacute, drumuri lungi fara bagaje, firimiturile biscuitilor nedezlipite de pe haine, pielea cu urmele asternutului, unghii perfecte zgariate din neatentie, geamuri aburite, lumina intermitenta, dor, timp irosit pentru tine, timp irosit pentru altii, insticte, pasiuni, tabieturi, tabuuri, ticuri, ganduri, ecouri, totul, nimic, ceva, altceva... etcetera.o aparent stupida insiruire de sintagme. hai sa`i zicem... suprarealism. joc de cuvinte sau nu... asa-i viata mea!

luni, iunie 09, 2008

mix!

scriu pentru ca vreau sa scriu....










.... si daca m-am deschis atat de mult a fost pentru ca am vrut, pentru ca asta ma relaxeaza, ma scoate din monotonia de zi cu zi si bineinteles ma ajuta sa nu ma plafonez... daca vrei sa ma citesti, citeste-ma!... nu-ti interzice nimeni asta, da' nu interpreta spusele mele cu ajutorul "creierului" din partea dorsala a corpului tau! nu ma afecteaza nici o critica, oricat de acida ar fii ea, din contra e stimulanta in ceea ce ma priveste... dar totusi mi se pare stupid sa faci comentarii rautacioase fara sa cunosti cu adevarat persoana in cauza... asa ca draga/ul meu, cu riscul de a ma repeta, iti spun ca, daca imi facea alexandru paleologu o asemenea "apreciere" cu siguranta imi era rusine si luam masurile necesare ca nimeni sa nu mai poata citii ce scriu, dar dat fiind ca vine de la tine, in primul rand ma stimuleaza sa scriu mai mult si in al doilea rand, ma amuza, teribil...
... iti multumesc ca mi-ai gasit si ce-l de-al treilea defect, si anume ca's proasta, ma mandresc cu el, nimeni nu-i perfect.... si apropo de asta, nu mai am decat un singur lucru sa-ti spun si care cred ca ti se potriveste de minune:

"calu' moare de drum lung, si prostu' de grija altuia"...

p.s. cine e mai prost ca cine?!

miercuri, iunie 04, 2008

post_de_iunie


nu pot sa pricep un lucru... de ce ne este rusine cu ceea ce suntem? de ce ne este frica sa spunem tare si raspicat: "da frate, cant la chitara in 41"? de ce avem mereu tendinta sa ne comparam cu altii???...
de ce intreb asta??? pur si simplu m-am saturat sa mi se "imbarlige" limba printre dinti ori de cate ori citesc un ecuson intr-o companie sau de cate ori sun si imi raspunde X care are Y atributzii in companie si are o functie cu un super lung si complicat nume.... prostii!
acum 2 ani am fost in belgia si la un moment dat a trebuit sa iau un taxi sa ma pot deplasa mai repede... cand imi arunc ochii mai atent domnul taximetrist nu era de fapt taximetrist, era : "road manager" (amuzant)....
acum 3 saptamani ajung si in calarasi si ce vad la nea Nicu (domnu' sofer care ma duce mereu acasa de la autogra) in piept?.... ecuson! ce scria pe ecunson???: "assistant road manager"... bah, da-ma naiba! gata! prin asta se simtea omu' promovat in functie... evoluase de la taximetrist la "assistant road manager"... prostii!
nu mai spun ca acum, domne' nu mai exista SECRETARA... ci "front desk officer" care are face treaba de secretariat...!
ma rog...
ei bine, macar e bine ca astea le descopar treptat, ca nu cumva atunci cand am sa vad ca pe femeia de serviciu, care matura pe scara, o s-o strige vecinii: doamna " cleaning manager".. sa nu cumva sa sufar un soc....
"ma bucur" ca ne place sa parem altceva decat ceea ce suntem.... si stiu eu ce spun cand afirm asta!
am incheiat... [punct]

luni, mai 26, 2008

[memories]


rememorez! rememorez toate intamplarile din copilarie.... zilele trecute ma gandeam cat de bine era cand ma duceam cu tataia la bostana (locul in care se cultiva pepenii) si cat de placut era sa stau in codirla sau remorca saretei sau carutei.... cat de tare era cand mulgea mamaia vacile si imi dadea sa beau lapte direct de la sursa ca nu avea timp sa il mai fiarba sau cand avea il facea "colarezi".... cum imi dadea sa mananc paine cu apa si cu zahar ca trebuia sa plece repede la sapa la porumb.... cum ma jucam in baltoace dupa ce ploua....cum faceam mancare din pamant si dupa aia o scoteam la poarta sa o vand ca vroiam sa-mi cumpar vata pe batz de la tanti Lucica de la Cofetaria lu' Basamac... cum imi scapam bomboana spirtoasa pe jos si mamaia sufla un pic si mi-o baga la loc in gura: "eh nah, mananc-o mamaie.... ce, doar a cazut pe jos!... n-are <>"... cum m-a invatat tata sa merg pe bicicleta ca i se facuse mila de mine ca eram deja clasa a 5-a si inca nu evoluasem de la rotile ajutatoare... cum lingem castroanele lu' mama cand facea tort de Craciun si de Paste... cum ieseam cu bobocii vara la amiaza,la iarba verde, ca sa poata sa manance... cum adunam cu mama galbenele si musetel ca sa poata sa-mi faca alifie ca aveam o multime de bube in genunchi... cum primeam mingii in fata cand jucam fotbal ca ma puneau baietii sa fiu portar ca eram exact cat poarta :))... cum ma alerga verisoar'mea cu beldia prin curte (beldia = batu' cu care sustinea mamaia culmea pentru rufe) ca pur si simplu se supara ca nu ma puteam sui in pom sa adun cirese sa manance ea... cum imi luam papucii invers (stangu' in dreptu' si dreptu' in stangu') si cat de greu am invatat sa ma leg la sireturi.... cum ma plesnea mama peste ceafa ca nu puteam sa zic "tractor"... cat de TARE ma dadea varmiu' in leagan si ma intreba: "ia zi vezi scoala de dupa hambar??"... cum tot el ma punea sa mananc bilele de la rulmeti de la bicicleta ca imi zicea ca's bomboane si ma lasa sa ma murdaresc de vaselina la gura... cum rupeam trandafirii sa faca mamaia dulceata... cum bagam rosii la sticle ca sa avem ce sa mancam in iarna... cum pupam puii de gaina pana s-a gasit unu' sa ma ciupeasca tare de nas, incat si acum am asa o "frica in san" cand ii vad... cum imi cumparam suc la plicutele, era 1 mie de lei unu', Tang parca se chema si scotea mamaia o galeata de apa de la putz si imi facea exact o galeata de suc :X... cum legam carutzu' de bicicleta ca sa ma duc sa umplu butelia si imi mai ramanea rest si de o punga de pufarine... cum am plans ca mi-a lasat mama in soare caseta cu Andre si se strambase de tot, nici vorba sa mai pot asculta hitu' "la intalnire" la casetofon.......

...... si cate si mai cate!!!

vineri, mai 23, 2008

multumesc!

acum ceva vreme, la cursul de macroeconomie, domnul profesor invita cate un student sa vorbeasca liber despre un subiect propus de dumnealui. ma fascina ideea pentru ca, pur si simplu, te ajuta sa scapi de inhibitii si lansa un mod de a te face cunoscut de catre toti ceilalti. pana la urma mi-am luat inima in dinti si am zis: "gata, am sa le vorbesc si eu despre mine, despre problema mea". zis si facut!!!
mi-am luat inima in dinti si mi-am expus sufletul si propriile-mi convingeri pe tava... niciun moment nu am crezut ca am curajul sa ma deschid in fata unui auditoriu atat de numeros... niciun moment nu am crezut ca, facand asta, am sa ma pot elibera de tot ce credeam despre mine si ca am sa recapat o mare incredere in propria-mi persoana.
initial, am crezut ca, voi parea o frustrata care, nah, a venit in fata lor sa cerseasca complimente, dar din contra... nu a fost asa! pur si simplu am reusit sa ajung la sufletele lor prin "problema mea" asta pentru ca, ei mi-au dat ceva calificative destul de bunicele si s-au simtit implicati o data cu mine. minunat!
drept urmare am iesit pe locul 1 dintre toti care au facut acelasi lucru ca si mine. ieri am primit diploma! genial lucrata:
"DIPLOMA de AUTOGUVERNARE INTELIGENTA se acorda domnisoarei BOBOC CRISTINA pentru curajul de a-si asuma responsabilitatile vietii, de a-si cunoaste identitatea si de a-si construi visurile. Potential 97,7% "... ce sa spun, pur si simplu m-a emotionat... nu ma credeam in stare de asa ceva.. dar, iata ca, am putut! iata, ca am reusit sa-mi inving teama si sa scap de ceea ce ma apasa de foarte mult timp. am fost asemeni broscutzei...
se spune ca doua broscute, bune prietene, au fost aruncate intr-un borcan cu smantana. una din ele nereusind sa faca fatza unui asemena chin ii spune celeilalte: "draga mea prietena, pana aici mi-a fost... nu mai pot trece peste, eu ma incec". si s-a inecat! cealalta fiind foarte ambitioasa, nu s-a lasat, s-a zbatut si s-a zbatut pana cand smantana a fost transformata in unt, s-a intarit si ea a reusit sa iasa de acolo...
totul sta in puterea ta de a trece mai departe, peste orice problema te apasa, totul sta in increderea in tine si in propriile fortze...

VA MULTUMESC pentu sansa pe care mi-ati oferit-o!

texte_de_agatat







mica fiind, ma fascina cand tata ii facea declaratii mamei. o facea intr-un mod atat de frumos incat mereu imi ziceam in mintea mea: 'loveste-ma doamne cu unu' tantalau, asa ca tata care sa-mi faca declaratii in fiecare zi".
mereu ma tot intrebam de unde domne' atatea texte pe capu' lui si cum de ii ies atat de bine... am incercat sa investighez mai amanuntit ca aveam certitudinea ca toate acele cuvinte aveau ele un fundament... incep sa rascolesc toata casa, caut in bucatarie, in camera lor, in sufragerie, pana si in biblioteca, unde un mic carnetel imi atrage atentia... ta da da daaaaam.... gata! l-am gasit!... era carnetelul in care tata isi impartasa gandurile unei "Aline".
il iau frumos si zdup! la mine in camera unde-l puteam rasfoi in pace.... ce citeam nu-mi venea a crede... tata stia sa scrie poezii! wow, uimitor!.. chiar si acum imi mai amintesc ceva din ele:

"Sa-ti sarut gurita dulce
Si nasul ce-ti sta in vant
Cat te iubesc Alina,
Nu pot sa ma exprim.

Ai gasit in drumul tau
O dragoste adevarata
Te rog mult sa ma crezi
Ca-i sincera, curata. "


cand citeam, aveam brobonele pe piele mai ceva ca pielea de gaina... deja mi-l inchipuiam pe tata... pfff, cel mai tare frate!
incercand sa fac o comparatie intre ce era acum 35 de ani si ce este acum... as avea multe de spus...
mi se pare de-a dreptul penibil cand lipsa de originalitate si prezenta din ambundenta a prostiei indeamna baietii din ziua de azi sa debiteze cele mai tampite "texte de agatat", gen: "mi-ai furat inima, dar nu-i nimic, mai am alta in frigider, acasa...", "cred ca am probleme cu ochii, nu-i pot dezlipi de tine" sau "nu sunt beat, ci doar m-ai ametit tu ..."
e o mica problema insa ... unde mama dracu gasesc ei fete pe care sa le "agate" in felul asta? ei bine, macar e bine ca sunt si ei constienti de asta si zbang! se schimba placa... mai au un as in maneca... se cheama "inghesuiala"
se pare ca la "inghesuiala" e cel mai bine tata... mai o vorba, mai o atingere "involuntara" a mainii, mai o testare de calitate a blugului si imediat doua limbi se intalnesc parca in aceeasi cavitate bucala... si gata.... s-a realizat "cuplaju' ".... ambele parti sunt fericite....



la mai mare si.... la mai multe! :P


miercuri, mai 21, 2008

increderea_in_sine

nu demult o prietena imi spunea :"CRISTINAAAAAA!!! MI-E DOR DE UMORUL TAU JUR...FIE EL SI NEGRU!termina cu bloguri d-astea, ca tu nu esti grasa..in cel mai rau caz cu forme apetisante, dar nu grasa! ai multa incredere in tine, ca ai de ce, crede-ma, nu trai atat de mult axata pe exterior, pentru ca de multe ori asa cum te percepi tu ajung sa te perceapa si ceilalti!!!
NU ne face sa te vedem ca pe o grasa, sa ne gandim la tine in felul asta, pentru ca de cand te aud vorbind asa, cu impresia asta raman..."
:).. adevarat, sunt plinutza, recunosc si ma mandresc cu asta, dar am trecut prin multe expriente care mai de care mai motivante, ce m-au facut sa cred ca frumusetea e relativa si ca increderea in sine face mai mult decat 20 de saptamani de tae-bo intensiv... niciodata nu am vrut sa induc o anumita parere despre mine, sau sa fac lumea sa creada ca sunt intr-un anume fel... cred ca e mai important sa cultivi ce ai in interior si astfel vine si frumusetea exterioara.
facand o mica descriere a ceea ce inseamna conceptul de "incredere in sine" pot spune ca nu e asa o mare filozofie -> incredere in sine = femeia cu viitor frumos... o femeie frumoasa e aia care are atitudine, inteligenta si incredere in sine... prin astea cuceresti tot ce iti place :)... prin asta iti permiti sa fii moral sau imoral din toate punctele de vedere... sau pur si simplu sa fii tu.
un sfat aplicat pe propria-mi persoana pentru cele carora le lipseste aceasta incedere in sine:
"Fiti o Raluca Badulescu daca voi credeti ca sunteti grase, dar purtati-va exact ca Gisele Bundchen!"

spirit_de_turma

inca de pe vremea copilariei mele aveam o sete de afirmare prosteasca. asta pentru ca mai toti de varsta mea aveau cate ceva "special", ba o gaura in limba, ba niste suvitze de o culoare tzipatoare, lentile de contact si bineinteles haine care le dezvaluiau usor personalitatea ..
am trecut prin multe faze...prima a fost aia in care imi doream nespus de mult sa am un pierce...!
avand o relatie mai mult decat foarte deschisa cu ai mei parinti, merg la tatal meu si ii cer sfatul referitor la problema ce adanc ma macina, zicandu-i:"tata, stii, vreau sa-mi fac un pierce!" la care tata:"ce? ce vrei?mai zi o data ca nu cred ca am inteles... ce e ala?" ii explic eu care cum sta treaba, ca e ca un fel de cercel, dar care nu se face in ureche asa ca toata lumea, ci prin diferite parti ale corpului care de care mai speciale, sa fii mai diferit... incearca tata sa asimileze fluxul de informatie pe care i l-am furnizat si nu dupa mult timp are o revelatie. nu a zis ca NU ma lasa sau ca DA am voie sa-l fac... mi-a raspus doar cu o intrebare: "de ce iti trebuie tie taticule un pierce; nu ai tu destule gauri ce-ti mai trebuie una in plus?" recunoasc, a reusit sa-mi inchida gura, nu multi fac asta... asa mi-a potolit si setea de afirmare, sa zicem ca m-a lecuit de dorinta de a avea un pierce!
la scurt timp, imi dezvalui alta placere.. si anume incaltarile de firma...
eu aveam din aia romanesti, BIT se chemau, aratau ca niste senile in picioarele mele. mi cumparase mama prin clasa a 5-a ca erau de piele si era sigura 100% ca am sa-i pastrez ceva vreme. asa a si fost, i-am pastrat cu sfintzenie pana in a 8-a... ai naibii nu se rupsesera deloc, dar slava cerului erau mai mult decat demodati si usor incomozi ca imi crescuse ceva picioru'... ei bine, sub acest pretext ma duc iar la tata, el fiind un fel de mentor al meu si cel mai destept om pe care il cunosc, si ii zic: "mah tata, vreau si eu alte incaltzari ca nu se mai poate cu astia, mai toti colegii mei au evoluat, vreau si eu ceva nou si frumos!"... se uita tata la mine, incearca sa inteleaga care-mi e dorinta si imi zice:"taticule, ce vrei tu nu contest ca nu e important, dar pentru tine, uite-te in jur si ai sa vezi ca multi nu au picioare sa incalte o chestii exact ca ale tale!... uite-te si ai sa vezi tu cum dorintele tale se vor schimba"
ei bine,spiritu' de turma nu te face mai special ci doar "asemanator cu ei"... important e sa nu-ti doresti niciodata sa fii comun ca e si cutarica la fel si ca ala nah, e vazut bine in societate... am un citat preferat: "DARE TO BE DIFERENT!"